• Numărul românilor cu depozite peste 100.000 euro scade în T1/2025, la 84.357 persoane, cu 2,6 mld. lei mai puțin economisiți, scrie ZF.
  • Depozitele mari reprezintă 23% din totalul depozitelor populației, dar siguranța primează pentru deponenți.
  • O parte din economii se mută în titluri de stat și sprijină finanțarea statului în contextul dobânzilor scăzute și inflației.

Primul trimestru din 2025 marchează prima scădere trimestrială din ultimul deceniu atât a numărului românilor cu depozite bancare de peste 100.000 de euro, cât și a sumelor economisite de aceștia, conform ZF.

La finalul perioadei, 84.357 de persoane dețin depozite în valoare totală de 89 miliarde lei și reprezintă aproximativ 23% din totalul depozitelor populației.

Numărul românilor bogați scade în 2025

Față de sfârșitul anului 2024, numărul românilor bogați scade cu 1.654, iar sumele depozitate se reduc cu 2,6 miliarde lei. Această scădere vine după un an 2024 în care numărul deponenților cu sume mari crește cu 11.630, iar depozitele urcă cu peste 13% și atinge un vârf de 86.011 persoane și 92 miliarde lei.

Titlurile zilei

Tesla și Nvidia dezamăgesc pe bursă în 2025
Trump impune o taxă de 10% țărilor aliniate BRIC
Musk lansează partidul politic „America Party”
ÎNCEPE MUSKARADA 2.0?
CUM SE MIȘCĂ SPHERA?
Bitdefender are venituri de 434,5 mil.$/2024

Deși motivul exact al scăderii din 2025 nu este clar, este posibil ca o parte din acești deponenți să transfere banii în alte bănci pentru a se încadra în limita garantată de 100.000 de euro, să investească în titluri de stat sau alte instrumente financiare și sunt influențați de inflație, dobânzi scăzute și incertitudini economice și politice.

Depozitele mari cresc, dar fondurile migrează spre titluri de stat

Depozitele sunt garantate până la echivalentul a 100.000 de euro, iar pentru majoritatea celor cu depozite mari, siguranța și lichiditatea contează mai mult decât randamentul. În ultimii zece ani, numărul și valoarea depozitelor peste acest prag cresc de aproximativ patru ori.

Creșterea dobânzilor la credite și inflația ridicată afectează resursele disponibile pentru economii, iar o parte din banii depuși în exces se direcționează către titluri de stat și sprijină astfel finanțarea statului român, care continuă emisiunile de astfel de instrumente.