Moody’s: România trebuie să acționeze urgent pentru reducerea deficitului bugetar, estimat la 8,4% din PIB în 2025. Adrian Negrescu, consultant economic: Aristocratia bugetara se va opune oricăror tăieri de costuri

• Războiul comercial afectează sever economiile României, Ungariei și Cehiei, din cauza dependenței ridicate de exporturi și a lipsei unor piețe alternative, scrie Reuters.
• Deficitele bugetare ridicate din România și Polonia limitează răspunsul fiscal la șocurile externe, iar România înregistrează un risc major de agravare a dezechilibrelor.
• Costurile îndatorării cresc rapid în regiune, în special în România, iar fără măsuri urgente de consolidare fiscală, perspectivele bugetare se deteriorează pe termen mediu.

Războiul comercial inițiat de administrația Trump afectează în prezent perspectivele economice ale României, Ungariei și Republicii Cehe, chiar dacă aceste țări au legături comerciale directe limitate cu SUA. Acest impact se amplifică din cauza faptului că regiunea depinde puternic de exporturi, iar tarifele impuse cresc riscurile de recesiune și slăbesc motoarele actuale de creștere economică. Moody’s Analytics subliniază că statele din Europa Centrală trebuie să caute urgent piețe noi de export, parteneri comerciali alternativi și surse inovatoare de investiții pentru a evita stagnarea economică, scrie Reuters.

Cum arată deficitele bugetare?

România și Polonia înregistrează în prezent cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, ceea ce limitează capacitatea guvernelor de a compensa impactul negativ al tarifelor prin măsuri fiscale.

Cheltuielile publice ridicate, alimentate de factori precum războiul din Ucraina și creșterea cheltuielilor de apărare, conduc la o expansiune continuă a împrumuturilor.

În Polonia, rigiditatea cheltuielilor îngreunează consolidarea fiscală, iar în România, situația se agravează, cu un deficit bugetar care ajunge la 9,3% din PIB și depășește chiar nivelul înregistrat în timpul pandemiei.

Care sunt riscurile?

Deși nivelurile de îndatorare ale Poloniei și României rămân sub media europeană, costurile aferente acestor datorii cresc accelerat.

În Polonia, cheltuielile cu dobânzile se dublează față de 2021, iar în România, acestea urcă la 2,3% din PIB. Moody’s avertizează că, în lipsa unor măsuri fiscale urgente, România riscă o deteriorare accentuată a echilibrului bugetar în anii următori.

În contrast, Ungaria reușește să reducă deficitul bugetar, dar continuă să aplice reduceri fiscale în ciuda riscurilor legate de inflație și de fragilitatea creșterii economice.

Ce spune Adrian Negrescu, consultant economic, pe LinkedIn?

„Îmi e teamă că aristocrația bugetară se va opune oricăror tăieri de costuri, astfel că, din păcate, majorarea taxelor rămâne singura variantă ca să nu ajungem la Junk. Probabil, înainte să crească taxele, vor încerca, din nou, să se salveze prin inflație – depreciind moneda națională și mizând pe efectele liberalizării pieței de energie.

Ulterior, în al 13-lea ceas, în cadrul unui acord cu FMI, vom ajunge la creșteri de taxe. Sunt doar scenarii. Indiferent de soluția aleasă, efectele negative vor fi pe măsură. Cea mai proastă soluție este reprezentată de creșterea taxelor. Va duce sute de mii de firme în faliment și va accentua sărăcia”, spune el.