Moody’s menține ratingul României la BAA3. Adrian Codirlașu, vicepreședinte, CFA România: Moody’s confirmă ceea ce au spus și celelalte două agenții de rating, adică înrăutățirea situației, din perspectiva datoriei publice și deficitelor în România

• Moody’s menține ratingul României la BAA3.
• Moody’s scade perspectiva la „negativă”.
• Moody’s estimează un deficit bugetar de 7,7% din PIB în 2025.
• Datoria publică va urca la 59,3% din PIB în 2025, și la 62,7% în 2026.
• Ratingul riscă să fie retrogradat la „nerecomandat pentru investiții”.
• Grecia, care acum 10 ani era în faliment, este acum recomandată investițiilor.
• Fitch estimează un deficit de 7,5% în 2025 și de 6,8% în 2026.

Agenţia de evaluare Moody’s păstrează ratingul României la nivelul „Baa3″, dar schimbă perspectiva de la „stabilă” la „negativă”. Schimbarea arată riscul deteriorării situaţiei fiscale a ţării în absenţa unor măsuri suplimentare de consolidare bugetară, potrivit marketscreener.com.

Moody’s estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, ceea ce ar duce datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Agenţia prognozează că datoria publică va creşte la 59,3% din PIB la sfârşitul lui 2025 şi la 62,7% din PIB în 2026, de la 48,9% în 2023.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, România trebuie să implementeze reforma fiscală promisă în PNRR, deşi efectele s-ar vedea abia din 2026, mai adaugă Moody’s. În timp ce noi pierdem teren, Grecia, care acum 10 ani era în colaps, este acum recomandată pentru investiții.

Ce spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte, CFA România, pentru Aleph Business?

Ce impact are decizia Moody’s asupra investițiilor din România, asupra investitorilor străini din țara noastră, asupra mediului de business local și asupra dobânzilor?

„Clar nu are un impact pozitiv. Practic, Moody’s confirmă ceea ce au spus și celelalte două agenții de rating, adică înrăutățirea situației, din perspectiva datoriei publice și deficitelor în România.

Iarăși mai menționează faptul că, chiar la finalul raportului, că nu vede o îmbunătățire a situației pe termen scurt, dar în schimb poate fi o înrăutățire. Înrăutățire în caz că guvernul nu vine cu măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar.

Care sunt consecințele? În primul rând, ne-am perceput ca o țară mai riscantă. Ce înseamnă asta? Probabil mai puține investiții străine, și de asemenea, automat când riscul e mare, și randamentul cerut e mare, deci dobânzi mai mari”, spune el.

„Deja vedem că România se împrumută pe piețele externe, mă rog, și locale, la cele mai mari rate de dobândă în monedă locală dintre toate tările Uniunii Europene. Tocmai din această situație e percepută ca fiind mai riscantă. Deci asta înseamnă o înrăutățire a perspectivei economice. Dobânzi mai mari și percepție de risc mai mare, ceea ce înseamnă investiții mai mici.

Dacă vom fi downgradați, situația să se va înrăutăți mult mai tare, în sensul că dobânzile vor crește, și nu m-aș mira să le vedem, exprimate în două cifre. De asemenea, sunt ieșiri de capital, nu doar când nu vin investițiile, dar iese și capitalul care este în România, pentru că sunt multe companii și fonduri de investiții și companii de asigurări care nu au voie să se mai expună pe o țară care nu este recomandată investițiilor. Și ieșind capital, automat și leul se va deprecia”, adaugă el.

Ce determină Moody’s să ia o astfel de decizie?

„Situația fiscală a României, acesta este principalul motiv. Uniunea Europeană, da, ne poate aștepta încă șapte ani să-l reducem. Dar un investitor privat se uită efectiv strict la cifre și cifrele nu arată deloc bine pentru economia românească. Și 7%, cât a prognozat guvernul.

Și dacă ne uităm, Guvernul a venit cu 7%, de consiliul fiscal 7,5%, Moody’s cu 7,8% deficit pentru acest an. Și altă, cât o fi șapte, șapte virgulă cinci, tot nu e sustenabil. Trebuie să mergem cu deficitul sub 3% din PIB, mai ales în condițiile astea de extrem de mare volatilitate în mediul internațional. Riscăm să vină un șoc peste noi și cred că nu mai avem de unde să împrumutăm bani”, adaugă el.

Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul ca România să nu ajungă în poziția de junk?

„Din păcate, anul trecut am făcut greșeli majore pe partea economică de am ajuns în această situație, de a avea un deficit atât de mare. Ce se va întâmpla? Probabil majorări de taxe. Nu cred că vom scăpa de majorări de taxe și anul ăsta, dar și anii următori pentru a reduce acest deficit. Asta ar fi măsura la care ar trebui să ne așteptăm și pentru care să ne pregătim”, conchide Codirlașu.