Mircea Coșea, profesor de economie: La noi deficitul crește pentru că se fac cheltuieli neproductive

• Măsură vehiculată: majorarea impozitului pe dividende la 16%.
• Măsură vehiculată: creșterea impozitului pe profit de 19%.
• Măsură vehiculată: CASS de 10% pe pensiile mai mari de 2.500 de lei.
• Măsură vehiculată: creşterea TVA de la 19% la 21%.
• Măsură vehiculată: creşterea TVA la 19% pentru HoReCa.
• Măsură vehiculată: listarea companiilor de stat.
• Măsură vehiculată: privatizarea Hidroelectrica, Salrom, Romgaz.
• Măsură vehiculată: creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 12%.
• Măsură vehiculată: impozit progresiv din 2026.
• Măsură vehiculată: creşterea accizelor cu 20%, mai puţin la benzină şi motorină.
• N. Dan: Până în 30 iunie, venim cu acel pachet de măsuri.
• N. Dan: Mesajul nostru către CE e că suntem oameni serioși.
• N. Dan: Mesajul nostru către CE e că ne vom respecta angajamentele.
• N. Dan: Impozitarea pensiilor este una din măsurile din pachet.

Grupul de lucru format pentru combaterea deficitului bugetar ar fi venit cu o serie de măsuri fiscale, aproape în integralitate prin creşteri de taxe, scrie ZF.

Momentan, discuţiile continuă, întrucât nu există un consens între partide legat de aceste măsuri.

Care sunt măsurile vehiculate pentru combaterea deficitului bugetar?

Majorarea impozitului pe dividende la 16%, impozit pe profit de 19%. CASS de 10% pe pensiile mai mari de 2.500 de lei.

Taxă de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 lei net cu 16% din difereţă până la 31 decembrie 2025.

Creşterea TVA la HoReCa la 19%, listarea companiilor de stat, privatizarea companiilor precum Hidroelectrica, Salrom, Romgaz, Nuclearelectrica, etc.

Impozit progresiv din 2026. Ceşterea TVA de la 19% la 21% şi cota redusă de la 9% la 12%
Merg la MIRCEA COȘEA, profesor de economie

Ce spune Mircea Coșea, profesor de economie?

„Nu știu, din păcate, nici o măsură pe care le-am auzit, sau pe care le-am setizat în discursul președintelui de astăzi, nu sunt măsuri care se ducă la o rezolvare, aș spune eu, convenabilă pentru populație și pentru mediul de afaceri al deficitului bugetar. Sunt măsuri care impozitează, sau pot impozita veniturile, ceea ce face ca posibilitatea de investire, de dezvoltare a mediului privat să fie limitată. Pe de altă parte, sunt măsuri care propun o creștere artificială, ceea ce ar fi absolut imposibil de suportat la nivelul actual de viață în România, atât la nivelul cetățeanului, cât și al mediului de afaceri.

În sfârșit apar și niște măsuri aberante, total aberante, greșite, cum ar fi impozitarea suplimentară a pensiilor, așa zise, mari. Ne referim la pensiile contributive. Aceste pensii contributive nu pot fi nici mari, nici mici. Ele sunt rezultatul activității pe care individul a prestat-o pe timpul activității în viața reală. Asta înseamnă că sunt diferite ca urmare a rezultatelor, pe care fiecare individ în particular le-a avut. E o proprietate. Pensia e o proprietate. Ca să impozitezi pensiile așa zise, mari, este absolut o încălcare a proprietății, este o naționalizare a unui drept de proprietate.

Ce înseamnă pensie mare și pensie mică în România? Nimeni nu poate ca să spună așa ceva. Care este până la urmă limita? Nici nu există decât o pensie care poate să fie mare în măsura în care ea se adaugă la ceea ce este contributiv, așa cum este în cazul magistraților. În alt mod, orice fel de astfel de propunere este un abuz.

Deci, deocamdată, și domnul președinte a spus lucrul ăsta, sunt în discuție, sunt niște propuneri, unele mai, aș spune eu, mai periculoase, și măsor bine cuvintele, mai periculoase pentru viața noastră a cetățenilor, pentru că, până la urmă, greșeala pe care politica a făcut-o, pentru că am ajuns într-o stare dificilă cu deficitul, datorită unei politici greșite pe care coaliția a prestat-o în ultimii doi ani, această greșeală nu trebuie să fie compensată prin scăderea nivelului de trai al populației. Deci, deocamdată, sunt măsuri care nu mă satisfac. Ceea ce ar trebui să fie făcut e un lucru care trebuie să fie gândit foarte bine, și anume, România nu poate să renunțe la deficit sau nu poate să scape de deficit atâta timp cât structura economiei este cât se poate de neadaptată la ceea ce cere economia mondială astăzi.

Avem o economie care consumă 70% din import. Consumăm din import mâncare, dar nu numai mâncare, și bunurile de investiție. Toate vin din import. În condițiile în care ai un astfel de export foarte mic și un import atât de mare, în condițiile în care ai un deficit masiv al balanței comerciale, se creează în mod natural deficit. Deci așteptam ca în ceea ce se discută acum să apară și niște idei în legătură cu o reformă structurală a economiei, ca aceste măsuri de cârpeală, de peticeală pe care guvernanții vor ține până acum să fie înlocuite cu măsuri de esență, cu măsuri pe termen lung. Să sperăm că în cele două săptămâni pe care domnul președinte le-a promis că va fi termenul pentru apariția unui nou guvern, gândirea celor care sunt acum la Palatul Cotroceni va fi mai activă și mai corectă.

Deocamdată, și îmi pare bine că domnul președinte, în discursul de azi a apuctat acest lucru, sunt două tipuri de măsuri. Măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen mediu și lung. Măsuri pe termen scurt, deci care sunt necesare imediat, pentru că trebuie să raportăm și la Uniunea Europeană și trebuie să ne recâștigăm încrederea piețelor monetare internaționale, sunt legate, după părerea mea, în principal, de două elemente. Unul este începerea unei reforme de restructurare a aparatului guvernamental, în sensul în care promisiunile care au fost făcute să fie duse până la capăt. Ni s-a promis acum mai multe luni de zile că se va reduce numărul secretarilor de stat, a directorilor generali, a secretarilor generali. Nu s-a făcut așa ceva. Poate de acum înainte o să se facă.

O anumită comasare a unor agenții sau comisii care se află în jurul guvernului și fac cam același lucru. Iar cea mai importantă măsură, după părerea mea, este încercarea de a reduce evaziunea. Evaziunea în care știm de unde vine. Vine în principal de la societățile cu capital majoritar de stat. Dintre aceste societăți care au fost ocolite, care au fost protejate de ANAF cu o anumită perioadă, pentru că reprezentau niște interese politice, interese de grup, trebuie să fie supuse unui regim foarte serios de eliminare a ceea ce înseamnă evaziune, pentru că de acolo poate să vină mulți bani.

Într-o etapă a doua, ar fi bine să se înceapă o reorganizare administrativ-teritorială prin reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, primării și așa mai departe. Sunt prea multe, consumă prea mulți bani și practic nu fac nimic. Și, la fel, așa cum spuneam mai înainte, trebuie gândită foarte serios, prin atragerea în această gândire nu numai a politicienilor, dar și a oamenilor de afaceri, a sindicatelor, a academicienilor, o strategie de reducere a deficitului comercial, adică de stimulare a producției interne care să reducă importul. Asta înseamnă o politică, până la urmă, de stimulare a mediului de afaceri, pentru că de acolo vine forța oricărei economii. În momentul de față, mediul de afaceri nu este stimulat, el este supus unor restricții prin așa numita ordonanța „trenuleț”, și, mai mult decât atât, vin să propun, între ghilimele, niște măsuri și mai virulente la adresa mediului de afaceri, cum au fost cele pe care deja le-ați menționat: impozitarea profitului și impozitarea tuturor veniturilor, pe care ar fi trebuit să o așteptați pe ea.

Sunt multe păreri aici. O să lăsăm părerea mea. Până la sfârșitul anului, deficitul se va reduce. Dar nu până la 7%. Alții spun că nu se va reduce deloc. Alții spun, și aici Banca Națională are un cuvânt foarte greu, că suntem într-o situație atât de dificilă, încât ar fi bine să menținem deficitul, nu să-l mărim și mai mult. Eu cred că se va mai reduce, pentru că anumite măsuri de tăiere a unor cheltuieli vor fi făcute. Pe de altă parte, probabil că ANAF-ul va avea și o contribuție mai mare la colectarea unor venituri.

De ce este deficitul un element negativ într-o economie? Pentru că el nu este folosit așa cum ar putea să fie folosit. Multe țări s-au dezvoltat tocmai prin deficit, pentru că deficitul a crescut, pentru că s-au făcut investiții din el, iar investițiile au adus ulterior bani. La noi deficitul a crescut pentru că s-au făcut cheltuieli neproductive, s-au plătit creșteri de pensii, creșteri de salarii, cadouri electorale, vouchere și altele. Deci orice deficit îngreunează foarte mult situația bugetară, care înseamnă până la urmă capacitatea guvernului de a oferi anumite servicii populației. Noi plătim impozite și taxe, noi care suntem corecți pentru a avea o sănătate mai bine dezvoltată, pentru a avea un învățământ mai bun, pentru a avea autostrăzi, pentru a avea serviciile pe care statul a trebuit să ni le dea.

Deci cât deficitul este atât de mare, e clar că și serviciile pe care statul nu le poate să le dea sunt din ceea ce mai mici și din ceea ce de mai proaste calitate. Deci vine până la urmă efectul negativ pe care deficitul îl are în economia românească”, spune el.