Matei Mihăilescu, business information services director, Coface CEE Region: Firmele trebuie să își analizeze portofoliul de clienți, constant, odată pe an și apoi să îl monitorizeze

• Insolvențele cresc în majoritatea țărilor CEE în 2024.
• Numărul insolvenţelor scade la nivel regional cu 9%.
• Număr total de insolvențe în 2024: 45.938.
• Slovenia înregistrează cea mai mare creștere a insolvențelor: +32%.
• România are un avans de 9,4%.
• Polonia raportează o creștere de 19%.
• PIB-ul regiunii CEE crește cu 2,6% în 2024, față de 0,8% în 2023.
• Inflația regiunii CEE scade de la 11,2% în 2023 la 4,6% în 2024.

În ciuda revenirii economice, insolvențele au crescut în Europa Centrală și de Est.

În 2024, numărul companiilor care intră în insolvență crește în majoritatea țărilor din regiune, în frunte cu Slovenia (+32%) și Polonia (+19%).

România raportează o creștere de 9,4%, în special în rândul firmelor medii și mari.

Per total, dacă excludem Ungaria, unde modificările de reglementare distorsionează datele, insolvențele cresc cu 3% față de 2023, în ciuda unui avans economic regional de 2,6% și unei inflații în scădere.

Datele Coface arată o fragilitate structurală persistentă, mai ales în sectoarele transporturi, construcții și industrie prelucrătoare.

Ce spune Matei Mihăilescu, business information services director, Coface CEE Region?

„În primul rând, insolvențe o să fie întotdeauna, au fost și o să fie întotdeauna. Astăzi, creșterea insolvențelor în Europa Centrală și de Est este de, și o spun pozitiv, de doar 3%, 3,1%. Chiar dacă în România, din păcate, suntem aproape de 10%. Cauzele principale cred că pot fi grupate în trei mari categorii. Scăderea celui din vestul Europei, creșterea costurilor de finanțare și creșterea costurilor de operare pentru firme pe fondul creșterii salariale.

Acestea sunt cele 3, cele mai mari categorii. Mai departe, putem să ne ducem pe fir în jos și să discutăm despre diferențe între industrie și comerț.

Mă întoarc acum și pentru că am zis despre România. România este o țară care nu arată în ultimul an insolvențe foarte mari. Nu aș vrea să dau nume, dar nu există nici o insolvență care să fi lăsat în urmă enorm de mulți angajați sau foarte multe datorii. Există mai nou o aplicare către concordatul preventiv, care este o procedură legală pre-insolvență și chiar în ultimele luni au apărut două firme care au cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, care au cerut reorganizarea în forma de concordat preventiv și asta este un nou trend la care noi ne uităm. De ce? Pentru că creditorii negarantați, cum sunt firmele care emit facturi și care așteaptă să le fie plătite, se pot trezi cu haircuts și de până la 10% din creanțe.

Cum pot să fie protejate firmele de astfel de situații? În primul rând trebuie să-și analizeze portofoliul de clienți, constant, odată pe an și apoi să-l monitorizeze. Din nefericire, doar odată pe an apar informații noi, publice și anume informațiile financiare. În România deadline-ul pentru firme este 31 mai și marea majoritate a companiilor publică datele, însă între 1 iunie și 1 iunie anul următor se pot întâmpla numărate lucruri și pe asta mizează atunci când activează servicii de alertare, servicii de a te informa de exemplu atunci când apare un caz de colectare creanțe sau un incident de plată la centrala incidentului de plată, sunt chestiuni pe care noi recomandăm companiilor de la mici la foarte mari să le facă în mod constant.

Noi suntem un specialist în risk management, dar aș da și un sfat pur comercial. Dacă vedem că avem un portofoliu foarte concentrat de clienți sau foarte concentrat de furnizori, noi recomandăm lărgirea lui pentru că orice model în care depinzi de un singur furnizor sau de un singur client la un moment dat poate să rupă absolut toată sănătatea firmei.

Nu vedem rău, vedem o perspectivă de îmbunătățire, dar pentru că ați spus despre scăderea inflației, într-adevăr, în 2023 a fost un pic, aproape toate țările au avut peste 10% rata inflației și asta s-a tradus mai departe în o creștere imensă a costului de finanțare. Astăzi suntem la sfârșitul acestei curbe, dar ea nu s-a terminat încă. Problematica accesului la finanțare este în continuare.

Dintre cele trei domenii pe care le-ați menționat, cred că transporturile sunt totuși cel mai safe. Transporturile, în general, nu sunt o industrie ușoară. Suntem în România foarte fragmentată, în România peste 80% dintre firmele de transport, cele care dețin camioane, au sub 5 camioane și sunt vreo 40.000 de companii care sunt active în domeniul ăsta. În România suntem totuși ajutați, ca și în Bulgaria, de accesul la spațiul Schengen și mi-aduc aminte de un studiu pe care l-am citit, făcut de Asociația Transportatorilor, care spuneau că, înainte să intrăm în Schengen, pierd cam 2,5 miliarde de euro pe an prin lipsa accesului și a metodologiilor de trecere a graniței date de către Schengen.

A doua industrie pe care ați menționat-o este cea a construcțiilor. Construcțiile se băgă în trei categorii, rezidențial, infrastructură și comercial, adică industrial și logistică. Din păcate, rezidențialul în 2024 a arătat minus 22%. Infrastructura a fost singurul cu plus și doar de 2% de infrastructura. România a ajutat sectorul construcțiilor, iar industrialul și logistica a finalizat anul cu minus 8%. Există și o notă pozitivă la rezidențial. Dacă țin bine minte, numărul de autorizații de construcții noi a crescut cu 2,9% sau 3% față de anul precedent în 2024 și asta ar trebui să se traducă într-o dezvoltare mai bună în viitor.

Pe de altă parte, infrastructura, care iată că anul acesta a fost singura pozitivă, se împarte în plusuri și minusuri. Marele plus este, evident, PNRR. Pe de altă parte, PNRR-ul este, la rândul lui, dependent de comportamentul de plată din partea statului. Ce se întâmplă pe partea statului? În general, disciplina plăților nu este, și ca într-un mediu, B2B normal și suntem cu toții și nu sunt statul împărțit de toate vulnerabilitățile fiscale.

Rezidențialul va rămâne într-o logică de contracții, având în vedere aceste dobânzi mari. Noi, ca indivizi, ne-am bucurat și în România ne-am bucurat în ultimii ani de cele mai mari creșteri salariale din zona noastră de Europa. Pe de altă parte, companiile la care noi suntem salariați au avut cea mai mică profitabilitate din ultimii 10 ani. Și lucrurile astea afectează și funcționează ca un efect de foarfecă.

Și a treia zonă despre care ați întrebat este zona industrială de manufacturing. Acolo, noi suntem în continuare dependenți de Germania. Germania și Italia împreună au 30% din exporturile României. Slavă Domnului, nu suntem atât de direct legați de tarifele din America, adică tarifele vehiculate, dar avem o traiectorie indirectă prin care suntem afectați de tarifele pe care președintele Trump vrea să le impună. Sunt alte țări care suferă mult mai tare. Austria, de exemplu, este foarte legată direct de către America. Iar Ungaria și Slovacia au, după cum poate știți, capacități de producție în automotive mai mari decât noi. Și sunt foarte legate. Exporturile Slovaciei sunt cu preponderență legate de automotive.

Deci iată că în industrie și acolo depindem în continuare de cererea externă, dar mă întorc și spun că trebuie să avem stabilitate, să menținem ratingul de țară, ca să avem în continuare parte din partea PNRR de o rată de dobândă, care nici acum nu este mică, dar trebuie să ne ajutăm singuri să nu crească, pentru că altfel ne vom întoarce iar la problematica costurilor finanțării care cresc.

Astăzi, de exemplu, și mă întorc chiar la construcții și la rezidențial, chiar dacă noi, ca indivizi, avem în general salariile mai mari. Pe de altă parte, uitându-ne la cât de mult scade cererea din partea Germaniei, avem un comportament totuși prudent. Și românii, și austriecii, și cetățenii Ungariei nu mai merg în retail în fiecare weekend atât de des.

De exemplu, în Austria, consumul individual a crescut sub 1% față de 2024, în condițiile în care peste tot în Europa Centrală și de Est au crescut salariile. Deci, pe de o parte, ne este mai bine în fiecare zi. Pe de altă parte, planează asupra noastră acest sentiment de neîncredere provenit din semnalele pe care le vedem în exterior”, spune el.