Marius Vasiliu, fost secretar de stat, MIPE şi coordonator al negocierii PNRR: Un beneficiar privat care depune un proiect riscă să îi fie aprobată investiția abia peste 2-3 ani

• România are la dispoziție 80 de miliarde de euro până în 2029.
• Rata de absorbție este de 6,11% la început de 2025.
• Concordia propune eliminarea consultanților proiectelor sub 500.000 €.
• Banii europeni riscă să rămână pe hârtie.
• Auditori externi ar putea prelua validarea cererilor de plată.
• Se propune o metodologie unică, națională, pentru toate instituțiile.
• Concordia: Se digitalizează complet procedurile.
• Concordia: Se oferă asistență continuă, nu doar la început.
• Concordia: Se elaborează ghiduri de bune practici.
• Concordia: Se impune un termen garantat de plată.
• Beneficiarii sunt educați, prin ateliere, ghiduri și webinarii.
• Se respectă un calendar predictibil, cu termene realiste.
• Se sprijină proiectele pilot mici, sub 200.000 euro, pentru inovație.

România are la dispoziție peste 80 de miliarde de euro până în 2029, dar accesarea banilor merge greu.

În 2025, rata de absorbție e sub 7%.

În loc să fie o șansă reală de dezvoltare, fondurile europene ajung, de multe ori, o cursă birocratică obositoare.

Patronatele propun 5 soluții simple și eficiente pentru a schimba asta: mai puțină birocrație, digitalizare totală, evaluări clare și rapide, sprijin concret pentru beneficiari și legi mai flexibile.

Printre idei: proiectele mici, sub 500.000 euro, să poată fi depuse fără consultanți, printr-o platformă online simplificată.

Pentru ca fondurile europene să conteze cu adevărat, România are nevoie de o administrație modernă, orientată spre rezultate, nu spre hârtii.

Ce spune Marius Vasiliu, fost secretar de stat, MIPE şi coordonator al negocierii PNRR?

„O să începem la… Spune că procentul acesta nu e atât de îngrijorător, pentru că ține de dinamica modului în care decurge procesul de implementare, în perioada de programare. Sunt alocate perioade de timp pentru pregătire, pentru lansare, la fel contractare și așa mai departe, după care implementarea propriu-zisă începe cam la acest moment. Cam momentul la care suntem noi acum.

Acest moment, din punct de vedere al reglementărilor, coincide, de exemplu, cu introducerea unor limite anuale de dezangajare. Dacă ne raportăm la perioada anterioară, 2014-2020, România nu a înregistrat nici o sumă care să fi fost tăiată din cauza întârzierii implementării proiectelor. Este adevărat că, începând cu, sau în această perioadă de programare, avem aceste crize, care sunt de natură a afecta implementarea față de perioada anterioară de programare și riscurile sunt mult mai mari.

Pentru acest an, de exemplu, limita de dezangajare sau riscul de dezangajare este undeva la 5 miliarde de euro. O parte din bani anunță Ministrul Fondurilor Europene că sunt deja pe cale de analiză, de contare, e vorba cam de jumătate din totalul sumei, deci am mai avea până la finalul anului cam încă jumătate. Problema va veni din posibilitatea de a continua implementarea din fonduri proprii, pentru că ce vine acum trebuie rambursat pe ce s-a cheltuit deja, cel puțin pe politica de coeziune.

Ce urmează să vină, sau pentru ce urmează să declarăm pentru diferență, va trebui să dăm bani întâi de la bugetul de stat, după care urmează să-i recuperăm de la comisie. Noi, la momentul acesta, vedem că suntem deja într-o problemă foarte mare, n-am spune incapacitate de plată încă, dar riscurile pentru a ajunge la situația în care să nu ne mai putem împrumuta sau să ne împrumutăm la dobânzi foarte mari, special pentru cheltuielile curente, darămite și pentru a asigura finanțarea pentru proiectele cu finanțare cu Fondurilor Europene sunt foarte mari.

Și atunci acestea se adaugă deja la problemele de întârzieri pe care le remarcau și cei pe care i-ați invocat dumneavoastră mai devreme, în sensul în care, într-adevăr, avem o birocrație foarte mare peste cea stabilită deja la nivel de regulamente și proceduri europene. Avem tendința de a ne orienta foarte mult pe ceea ce înseamnă proceduri și termene și cum sunt cheltuiți banii, pentru că nu ar conta chestia asta, dar accentul e pe formulare, termene, când trebuie depusă hârtia, ce format trebuie să aibă conținutul și așa mai departe.

Ori aici, într-adevăr, sau la ceea ce înseamnă evaluarea și contractarea, și acolo sunt adăugate o serie de condiționalități, apar cerințe noi. De exemplu, un beneficiar privat care depune un proiect are riscul de a-i fi aprobată investiția. Și aici e ușor să spunem o chestiune care pune sub semnul întrebării noțiunea în sine, ce risc ar avea dacă totuși este aprobată investiția sau proiectul respectiv.

Riscul vine din faptul că acest lucru se poate întâmpla și la 2-3 ani de zile de la momentul la care el a depus aceea cerere de finanțare. Ori între timp se poate ca să fie schimbate condițiile de eligibilitate la nivelul acelui solicitant beneficiar și, ulterior, să nu mai îndeplinească condițiile pentru care a cerut finanțarea. Sau, totodată, s-ar putea ca tehnologia pe care el a vizat-o la momentul la care a solicitat aceea investiție să fie depășită și proiectul să nu-și mai aibă rostul în momentul în care se trece efectiv la implementarea.

Nu știu în ce măsură putem să invocăm o problemă faptul că avem consultanță pentru un anumit prag. Problema în sine e pentru ce e nevoie de această consultanță. O să vă dau un exemplu. Am văzut recent oferte de consultanță pentru depunere de proiecte. Ori depunerea aia de proiecte înseamnă completarea unor formulare. Discutăm de sume mici, într-adevăr, dar adunate.

Probabil că va trebui să creeze deja o anumită situație, nu neapărat îngrijorătoare, dar cât de maniera să necesite o analiză. De ce e nevoie de consultanță să completeze niște formulare? Platformele pentru depunerea proiectului au fost mult simplificate în perioada de programare 2014-2020, inclusiv în 2021-2027, nu mai vorbim de PNRR. Sunt foarte multe situații în care depunerea propriu-zisă nu mai necesită o întreagă elaborare de SEO-uri cum era înainte. Sunt solicitate niște date.

Acum discutăm și de volumul acestor date, cât de necesare sunt ele uneori sau cât de mult ar mai putea fi simplificate, asta e o altă discuție. Dar scrierea propriu-zisă, depunerea proiectului nu cred că ar trebui să necesite consultanță, decât în măsura în care nu ai absolut deloc capacitate la nivelul propriu, fie că e instituție publică, fie că e beneficiar privat.

În ce zonă ar putea să se orienteze solicitanții? Ar fi aceea în care să-și instruiască propriul angajaț, să-și creeze echipe de management, dar care să-i ajute în scriere și în implementare. Practic, consultanța să fie la modul al unui training continuu, pe care îl poate primi sau îl acordă un consultant pentru echipă de implementare, astfel încât acea echipă să învețe pe parcurs și pe viitor ulterioarele proiecte să le poată depune și implementa singuri, fără sprijinul unui consultant.

În primul rând că discutăm de perioade diferite de implementare și de termene în care se închid aceste finanțări. Pentru PNRR, din astea 80 de miliarde, termenul este 2026, practic în perioada de implementare se termină la sfârșitul lunii august anului viitor. Asta înseamnă că aici discutăm de diferența de 20 de miliarde pe care o mai avem la dispoziție la momentul acesta, fără să luăm în considerare discuțiile de renegociere care presupun, așa cum a fost anunțat în spațiu public, renunțarea la alte aproape 3,5 miliarde de euro.

Fac o paranteză, aceste 3,5 miliarde de euro la care se dorește să se renunțe fac parte din partea de împrumut a PNRR și din perspectiva asta ar putea fi privită ca un avantaj la nivel financiar, iată renunțăm la niște bani și nu mai plătim dobânzi. Doar că, de acolo, în comparativ, dobânzile pe care le plătim în PNRR sunt undeva la 1%, alte dobânzi pe care ar trebui să le plătim dacă ne împrumutăm, fie de la Banca Europeană de Investiții, de exemplu cum se vehiculează că se va apela în cazul finalizării construcției de spitale. Acolo dobânzile sunt de 4%. Dacă ne ducem către investitorii sau către finanțatorii din afara zonelor acestea de finanțare, să le spunem, instituționale și mergem pe piața liberă, acolo dobânzile sunt la 7-8%. Prin urmare renunțăm la niște avantaje financiare pentru că n-am avut capacitatea să implementăm la timp”, spune el.