- P.E. cere Comisiei Europene prelungirea PNRR cu 18 luni.
- Parlamentul European votează prelungirea PNRR cu 18 luni.
- România absoarbe doar 31% din cele 28 miliarde euro alocate.
- Prelungirea poate ajuta România la absorbția a 27 mld. euro.
- Raportul cere focus pe proiecte mature și extinderea implementării.
- Marcel Boloș spune că România nu are un acord în renegocierea PNRR.
- România riscă să piardă 10 mld.€ fonduri PNRR.
- Economia României depinde de fondurile europene.
- Suspendarea plăților ar antrena rapid scăderea ratingului de ţară.
- Barna: România va încasa, în 10 iunie, 1,3 mld.€ din tranşa a treia.
- Barna: România nu-şi permite să piardă aceste fonduri.
- România s-a angajat încă de anul trecut la o consolidare fiscală.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
Parlamentul European votează astăzi în Comisia de Buget un raport de monitorizare a implementării PNRR prin care cere Comisiei prelungirea programului cu 18 luni.
Advertisment
Până acum, sumele încasate de statul român ajung abia la 31% din totalul alocărilor de 28 de miliarde de euro pentru România. Asta ar însemnă o șansă în plus să absoarbă cele 27 de miliarde de euro din Plan.
Pentru alte sume ce ar rămâne necheltuite, Parlamentul cere Executivului european să găsească soluții că sumele să poată fi direcționate către proiecte de apărare și securitate, dezvoltare economică și coeziune, astfel încât statele membre să beneficieze de acești bani europeni.
Titlurile zilei
Raportul Parlamentului European arată că atât statele membre, cât și Comisia Europeană trebuie să se concentreze pe proiectele mature din PNRR și să extindă perioada de implementare pentru acestea. Votul final asupra raportului are loc în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European.
Ce spune Marius Vasiliu, fost secretar de stat MIPE şi coordonator al negocierii PNRR?
„Această propunere de prelungire, în esență, nu este un lucru rău. Este, evident, un lucru bun. Ar acorda ceva la timp suplimentar pentru finalizarea investițiilor. Dar trebuie ținut cont de faptul că asta nu înseamnă că ne absolvă de întârzierea reformelor. Principal, problema noastră cea mai mare, avem într-adevăr și la ritmul de implementare al investițiilor, dar cauza principală a întârzierilor din PNRR, până la urmă, e faptul că nu realizăm acele reforme. Reformele ne aduc banii pentru investiții.
Această propunere de prelungire cu 18 luni a proiectelor mature, până la urmă, nu e foarte de ajutor, să spunem, în orice situație. În primul rând, va trebui să luăm în considerare că aceste prelungiri vor fi condiționate de un anumit grad de maturitate. Va fi nevoie de o analiză foarte riguroasă a ceea ce se propune pentru genul acesta de măsură. Nu toate proiectele vor putea fi prelungite pentru realizare.
Mai mult decât atât, această propunere, tehnic, înseamnă doar o suportare parțială din PNRR a costurilor, adică ceea ce va fi finalizat până la sfârșitul perioadei de implementare a PNRR, urmând ca ceea ce urmează să continue în acele 18 luni să fie finanțat din alte surse de finanțare. Până la urmă, e mai degrabă un damage control decât un sprijin neapărat pentru investițiile nefinalizate.
Și responsabilii, coordonatorii acestor programe de investiții, acestor măsuri de investiții, ar trebui să ia în considerare aceste riscuri și să activeze, să acționeze în continuare, ca și cum nu ar exista această posibilitate.
Mai mult decât atât, ceea ce se votează astăzi în Parlament nu înseamnă și automat aprobarea acestei propuneri. Există niște pași procedurali, inclusiv un vot al Consiliului care ține cont și de capacitatea noastră de a ne echilibra deficitul bugetar și știm foarte bine că una dintre marele probleme pe care le are România în acest moment o reprezintă deficitul excesiv în care ne aflăm, 9,3%, anul trecut, trebuie să o reducem până la 7% potrivit planului de măsuri sau de reducere a deficitului pe cei șapte ani la care ne-am angajat la începutul acestui an”, spune el.