Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research: Pericolul cel mai mare pe care îl avem este să scadă PIB-ul. În momentul în care scade PIB-ul, e evident că deficitul, reprezintă o dimensiune procentuală raportată la acest PIB, riscă să nu scadă atât cât ne-am dori noi

• Barna: În ultimele decenii, am cunoscut o redresare economica semnificativa.
• Barna: Am recuperat mult din decalajul celorlalte state membre UE.
• Barna: Primele 6 luni/2025 au fost marcate de provocari majore, intern și extern.

Premierul Ilie Bolojan anunță noi măsuri de reducere a deficitului bugetar. România nu își permite consecințele menținerii unui deficit bugetar ridicat, de aceea „propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, cheltuielile de venituri”, spune el.

Măsurile vizează atât consumul, prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% şi a TVA redusă la alimente, medicamente, cărţi, energie sau lemne de foc de la 9% sau 5% la 11%, cât şi veniturile individuale, prin introducerea contribuţiei de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei net.

Impozitul pe cifra de afaceri în sectorul bancar urcă de la 2% la 4% din 1 iulie. Setul de măsuri prevede creșteri de taxe de 10,6 miliarde de lei anul acesta, taxe ce vor fi aplicate de la 1 august, și de 33,6 miliarde de lei pentru anul viitor, la care se mai adaugă creșteri de taxe de 10,92 miliarde de lei de la 1 ianuarie.

Alte măsuri: creșterea accizelor la carburanți, alcool, tutun, zahăr, impozit pe dividende de 16% din ianuarie anul următor și creșterea prețului rovignetei.

Printre măsurile incluse la tăieri de cheltuieli sunt: înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor și anul următor, după ce au fost înghețate și în acest an.

Impactul total combinat al majorărilor de taxe și reducerilor de cheltuieli este de 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în 2025 și 76,23 miliarde lei (3,75% din PIB) în 2026.

Ce spune Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research?

„Cred că principalul impact pe care o să-l simțim va fi o nouă etapă de creștere a inflației, din punctul meu de vedere. Guvernanții s-au obișnuit de 10, de 20, de 30 de ani. De fiecare dată când au probleme cu deficitul, ei generează o soluție pentru creșterea inflației, în momentul în care fenomenul cascadat al inflației generează încasări suplimentare la buget.

Din punct de vedere practic, trăim într-o Românie care funcționează, din punctul meu de vedere, ca un Caritas. Are o structură piramidală, în sensul în care cheltuim din ce în ce mai mult și găsim soluții, prin inflație ulterior, să suportăm cu toții aceste cheltuieli.

Sunt pesimist, pentru că această situație în care ne aflăm a fost generată de creșterea costurilor. Creșterea costurilor în zona publică, creșterea veniturilor angajaților din mediul public cu 38,5% în 2023 și 2024, se încearcă acum să fie acoperită cu niște măsuri bugetare, care, pe hârtie, reușesc să scadă 1-2% din deficit în anul 2025.

E adevărat, problema este că se creează un trend în economie care are toate șansele să ne împingă într-o recesiune mai puternică decât în momentul ăsta. Cu alte cuvinte, pericolul mare este să ne scadă PIB-ul. Guvernanții asta au făcut de-a lungul timpului, de fiecare dată, prin inflație, au crescut PIB-ul în mod artificial.

Știți că avem expresia aceea: „Dom’le, la noi economia a crescut cu ajutorul consumului”. Da, evident, pentru că în acest produs intern brut se introduc inclusiv toate costurile din zona publică. Și în momentul în care mărești bugetele din zona publică, e evident că, în momentul ăla, mărești în mod artificial și produsul intern brut. El se numește produs intern brut, dar acolo, în interiorul lui, valoarea lui este crescută de toate aceste cheltuieli.

Deci, pericolul cel mai mare pe care îl avem este să scadă PIB-ul. În momentul în care scade PIB-ul, e evident că deficitul, reprezentând o dimensiune procentuală raportată la acest PIB, riscă să nu scadă atât cât ne-am dori noi.

Dacă sunt dezamăgit de un lucru referitor la acest guvern, îmi place că au început să ia în calcul niște reduceri de costuri, dar, din punctul meu de vedere, sunt insuficiente, mult prea mici ca să acopere deficitul ăsta teribil generat de creșterile, de pomenile electorale pe care le-am văzut în ultimii 2-3 ani de zile. Îmi place că fac lucrurile astea, doar că, din punctul meu de vedere, nu s-au dus la adevăratele cauze.

Toate aceste creșteri de taxe, din punctul meu de vedere, vor aduce încasări rapide, exact ceea ce vizează ei, o lună, două, trei, până când economia va intra în recesiune. Creșterea lor nu se va mai vedea, din perspectivă bugetară, la același nivel așteptat.

Am semne de întrebare vis-a-vis de procentele pe care le-ați spus puțin mai devreme, că până la sfârșitul anului ele vor sta în picioare, pentru că, din păcate, vorbim despre o recesiune economică care ne așteaptă. Mi-aș dori ca următorul discurs al acestui guvern să fie despre cum să ridicăm această economie, cum să stimulăm creșterea produsului intern brut din lucrurile pe care România le produce și nu neapărat din niște, hai să le numim, inginerii financiare, așa cum ne-am obișnuit zeci și zeci de zile la rând.

Mi-aș dori să revenim la o discuție despre stimularea creșterii economiei românești. În momentul acesta facem niște inginerii financiare, așa cum le-am făcut de fiecare dată. Nu schimbăm absolut nimic, cu scopul de a da României credibilitate în fața instituțiilor financiare internaționale și pentru a putea continua creditarea României. Discuția bugetară este o discuție bugetară, dar adevărata problemă a României este posibilitatea de a se credita. Chiar dacă scădem acest deficit, noi rămânem cu un deficit de 6-7% la sfârșitul anului ăsta, care, raportat la un PIB de 350-400 de miliarde, cât are România astăzi, reprezintă o sumă foarte mare, care trebuie creditată.

Până la momentul ăsta, România, de pe piețele internaționale, a reușit să strângă doar un singur miliard de euro necesar, fiind undeva între 45 și 50 de miliarde, ca să vă dați seama cât de gravă este situația. Cu alte cuvinte, România nu a ieșit pe aceste piețe până când să aibă un astfel de plan și să capete un pic de credibilitate, pentru că atunci când a ieșit, n-a avut succes să împrumute bani de pe piețele internaționale.

Urmează să vedem proba la apă a acestui plan, pentru că el nu trebuie să fie credibil pentru noi, românii, ci trebuie să fie credibil pentru creditorii internaționali. Haideți să vedem dacă ei vor crede și dacă vom reuși să ne credităm în continuare.

Fiecare măsură în economie arată exact ca un cuțit. Are două tăișuri. Are un tăiș bun și are un tăiș rău. Are un tăiș cu care tai pâinea și un alt tăiș cu care poți să iei viața cuiva. La fel se întâmplă și aici.

Guvernanții au dreptate să se uite la profiturile băncilor. Este adevărat, majoritatea băncilor internaționale din România fac profit în România ca în nicio altă țară de pe acest pământ. Asta este o realitate. Dar ceea ce invocă băncile, că va fi un nou element de recul economic, din păcate, au dreptate.

Și pentru că vorbeam puțin mai devreme de găsirea de soluții, după ce am pus toate taxele astea, după ce am făcut toate aceste reforme, după ce facem reduceri de costuri, eu sper să facem adevărate reduceri de costuri în mediul public, pentru că acolo este adevărata problemă. După ce se întâmplă toate lucrurile astea, trebuie cu toții să ridicăm înapoi economia, să revenim pe un trend de creștere, să acoperim găurile trecutului.

Ori toate lucrurile astea nu se pot face decât cu bani ieftini. Nu se pot face decât cu rata dobânzii scăzută. Nu se pot face decât pompând bani în economie. Ori așeza o frână în calea băncilor, în acea etapă, va fi un lucru care ne va încurca destul de tare. De asta trebuie să existe un echilibru în această măsură.

Nu avem experiență, în momentul ăsta, pe piața din România, a efectelor unei astfel de măsuri. Avem efectele creșterilor de taxe și ale reculului în PIB. Da, asta am trăit, știm.

Deci, are o dimensiune bună, pozitivă. Trebuia făcută într-un fel, dar mi-e teamă că, la final, această măsură a băncilor va fi vărsată tot în spatele consumatorului român, fie persoană fizică, fie persoană juridică, atunci când vom vorbi de creditare”, spune el.