Marinela Strîmbulescu, președinte, filiala Gorj a Organizației Femeilor Antreprenor din România: O majorare a taxelor pentru IMM-uri ar echivala cu o reducere a veniturilor la bugetul de stat

• IMM-urile generează 60% din locurile de muncă din sectorul privat.
• FICSIMM solicită stoparea creșterii taxelor pentru IMM-uri.
• Majorarea poverii fiscale reduce capacitatea de investiție a IMM-urilor.
• Taxele mai mari pot duce la falimentul a mii de firme mici și mijlocii.
• IMM-urile se confruntă cu eficiență energetică scăzută.
• IMM-urile au nivel redus de transformare digitală.
• IMM-urile accesază greu finanțarea pentru dezvoltare.
• România rămâne pe ultimele locuri în UE la absorbția fondurilor UE.
• IMM-urile cer stabilitate și predictibilitate fiscală.
• IMM-urile vor sprijin pentru digitalizare și inovare.
• Noul guvern poate transforma momentul actual într-un restart economic.
• FICSIMM avertizează că noi taxe vor adânci decalajele față de UE.
• IMM-urile au potențial, dar necesită un cadru legislativ favorabil.

IMM-urile din România, coloana vertebrală a economiei naționale, generează peste 60% din locurile de muncă din sectorul privat.

Dar mii de firme riscă să falimenteze dacă presiunea fiscală va continua să crească. Într-un moment-cheie pentru viitorul României, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri lansează un Decalog adresat noului președinte și viitorului guvern.

Cer stabilitate fiscală, acces facil la fonduri UE și o viziune națională clară pentru reindustrializare și digitalizare.

IMM-urile vor mai puțină birocrație, mai multă încredere și un cadru care să le permită să-și valorifice potențialul.

Ce spune Marinela Strîmbulescu, președinte, filiala Gorj a Organizației Femeilor Antreprenor din România?

„Ar trebui spus în primul rând că IMM-urile, pe ultimile date statistice, ale INS-ului și a Eurostatului, reprezintă peste 60% din locurile de muncă din sectorul privat. Și de aici ar trebui să începem. O creștere, o majorare a taxelor pentru IMM-uri ar echivala cu o reducere a veniturilor la bugetul de stat. Să nu uităm faptul că în ultimii ani IMM-urile au ieșit slăbite și sunt acum la acest moment destul de slăbite din toate majorările de taxe. Noi taxe impuse sectorului IMM-urilor ar conduce la mii de firme intrate în faliment și ar echivala cu scăderea veniturilor la bugetul de stat și nu cu o creștere a acestora.

De aceea Federația Fixim trage un semnal de alarmă pentru că atât membrii noștri se confruntă cu dificultăți destul de mari, avem un nivel foarte scăzut de absorție a fondurilor europene și foarte multe proiecte cu finanțare europeană care ar aduce competitivitatea acestor IMM-uri sunt blocate de această birocrație nesfârșită pe care statul român până acum nu a reușit să o rezolve astfel încât noi propunem într-adevăr un pact național pentru competitivitatea IMM-urilor având în vedere că dezvoltarea și susținerea clasei de mijloc a IMM-urilor reprezintă stabilitatea economică a României și asta ar trebui să fie în centrul tuturor politicilor fiscale ale noului guvern.

Acest pact ar trebui să aibă obiective clare și cuantificabile să ne asumăm o creștere a productivității IMM-urilor până în 2030, 2025-2030 să venim cu reducerea costurilor de conformare fiscală și administrativă dar și cu creșterea ponderii IMM-urilor inovative și s-au digitalizat din total IMM-uri la finalul lui 2030. Pilonii funcționali ai pactului ar fi stabilitatea și predictibilitatea fiscală pe care IMM-urile nu au avut-o în ultimii ani și știm exact toate modificările fiscale care au condus la noi poveri fiscale pe umerii acestor întreprinderi mici și mijlocii și aici dorim un angajament multianual de modificare a regimului fiscal pentru IMM-uri de nemodificare a regimului fiscal pentru IMM-uri fără consultare prealabilă pentru că și aceste consultări s-au făcut formal și pe hârtie iar noi considerăm că deținem suficientă expertiză astfel încât să sprijinim orice fel de…

Și suntem pregătiți inclusiv la nivelul Uniunii Europene și a Comisiei Europene să venim și să nu mai fim același spectator și să putem să participăm activ la ceea ce se va întâmpla la politicile Uniunii Europene post-2027 pentru că sunt niște instrumente importante care ar sprijini accesul IMM-urilor la finanțare și ar crește productivitatea și digitalizarea și investițiile verzi.

O altă cerință din acest pact național este debirocratizarea și digitalizarea pentru că și aici avem o mare problemă și am avea nevoie de o platformă unificată de interacțiune digitală cu administrația, eliminarea obligațiilor redundante, raportări duplicate, formulare fizice, digitalizarea completă a ANAF de care avem atât de mare nevoie, accesul simplificat la finanțare pentru că România se află deși suntem în 2025 al exercițiului financiar 2021-2027 România este la un grad extrem de periculos de scăzut de absorție a fondurilor europene și riscă să piardă într-adevăr foarte mulți bani.

Subvenționarea parțială a dobânzilor pentru investiții în echipamente IT este o investiție prioritară în regiunile mai puțin dezvoltate prin scheme dedicate pentru că vedem acest decalaj de dezvoltare economică între regiunile României dar și între mediul urban și mediul rural și aici, dacă-mi permiteți, fac o paranteză ca să audă toată lumea în acest exercițiu financiar 2021-2027 microîntreprinderile din mediul rural nu au niciun instrument, nicio linie de finanțare cu acces la fondurile europene pentru că cei care au modificat și în speță Ministerul Agriculturii care a modificat Planul Național Strategic a considerat că investițiile pentru IMM-uri în mediul privat, în domeniul non-agricol nu sunt de interes pentru mediul rural ceea ce este o greșeală în măsura în care v-am mai spus și punctez microîntreprinderile din mediul rural nu au nici o altă alternativă de finanțare.

Competențele și inovare pentru că este un alt punct al acestui pact național pentru competitivitate în IMM-uri pentru că știm că avem nevoie de sprijin pentru certificări internaționale, brevetare și la nivel internațional să avem acces la piața comună europeană pentru că și aici este un decalaj major între marile corporații din vest și companiile noastre românești noi nu avem acces la această piață comună și aici la fel la Bruxelles ar trebui trimiși oameni competenți care să știe să negocieze atunci când se scriu aceste instrumente financiare post-2027 astfel încât să se raporteze și la realitățile economice ale firmelor din România ci nu numai la marile corporații din vest.

Noi tragem acest semnal de alarmă v-am spus, consider că nou guvern dacă nu conștientizează importanța întreprinderilor mici și mijocii care au sprijinit și care țin pe umeri, pe cifre vorbim, țin pe umeri bugetul de stat nu o să mai avem ar fi, nu este sustenabil o creștere de taxe nu este sustenabilă în acest moment pentru IMM-uri asta ar genera din punctul nostru de vedere scăderea veniturilor la bugetul de stat și nu creșterea acestora. Sper să se facă analize concrete, coerente și pentru că există instrumente de reglaj care permit ca aceste creșteri de taxe să nu se pună din nou în spatele întreprinderilor mici și mijlocii care știm cu toții reprezintă, vrem sau nu vrem, coloana vertebrală a economiei naționale”, spune ea.