Marcel Ciolacu anunță demisia din funcția de premier al României. Dragoş Cabat, economist: Dacă vom avea un președinte izolaționist și dacă vom avea un guvern pe același calapod cu președintele izolaționist anume, atunci, sigur că șansele sunt extrem de mari, undeva la 80%, 90% sau 100% chiar, să avem o scădere a ratingului României

• Marcel Ciolacu anunță demisia din funcția de premier al României.
• Cătălin Predoiu este noul premier interimar.
• Damian, Terapia: Vrem fabrici, nu doar importuri.
• Damian, Terapia: Reindustrializarea cere susținerea președintelui.
• Bercu, Alianța pentru Agricultură: Agricultura e prioritate economică.
• Crețu, APPR: Fermierii vor predictibilitate și stabilitate.
• Hotoboc, PALMED: Mediul privat e partener, nu doar contribuabil.
• La numărarea a 100% din voturi, George Simion are 40,96%.
• Nicușor Dan intră în turul II, cu 20,99%.
• Preşedinţia influenţează evoluția economiei prin relaţia cu Guvernul.
• Alegerile din România sunt în prim-planul Financial Times şi Bloomberg.
• George Simion (AUR) propune reducerea la 25% a contribuțiilor sociale.
• George Simion (AUR) propune stimularea producției interne.
• Simion propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii.
• Nicuşor Dan (independent) are printre propuneri digitalizarea ANAF.
• Nicușor Dan vorbește despre sprijinirea IT-ului şi industriei auto.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.

România se află într-un moment-cheie cu implicații profunde pentru viitorul său economic. Criza politică generată de demisia premierului și ieșirea PSD de la guvernare vine pe fondul unui context economic fragil. Economia încetinește, inflația urcă, iar deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025.

Comisia Europeană anunță un deficit ESA de 9,3% pentru România anul trecut, cel mai ridicat din UE, în timp ce statul rămâne supradimensionat și ineficient. Mediul de business cere viziune, coerență și parteneriat real. De la fabrici la ferme, de la spitale la uzine, mesajul este același: fără producție, fără reforme și fără o strategie clară, România nu poate merge înainte.

Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, spune că orice creştere semnificativă de taxe ar putea împinge România în recesiune. Alegerea viitorului președinte devine astfel o decizie cu impact economic direct. Ce urmează pentru economia României?

Ce spune Dragoş Cabat, economist, pentru Aleph Business?

Ce impact economic imediat și pe termen mediu poate avea această instabilitate politică, în contextul demisiei lui Marcel Ciolacu și al retragerii PSD de la guvernare, asupra finanțelor publice, a cursului valutar și a apetitului investitorilor pentru România?

„Sigur, vorbim de o perioadă de volatilitate. În primul rând, aceasta se vede pe piața de capital. Cursul de schimb, unde vom avea stabilitate în continuare, nu va fi foarte afectat în perioada următoare de timp, pentru că Banca Națională are încă rezerve multe cu care poate susține cursul și încă mai intră bani de la Uniunea Europeană.

Dar, desigur, depindem și aici de rezultatul final al votului pentru prezidențiale și depindem și de ce guvern vom mai avea după începutul lunii iunie. Pentru că în iunie, probabil, agențiile de rating se vor întoarce în România, așa au planificat și așa au anunțat deja, și vor revalua ratingul de țară a României.

Dacă vom avea un președinte izolaționist și dacă vom avea un guvern pe același calapod cu președintele izolaționist anume, atunci, sigur că șansele sunt extrem de mari, undeva la 80%, 90% sau 100% chiar, să avem o scădere a ratingului României. Ceea ce va avea un impact devastator asupra posibilității de a finanța deficitul bugetar, asupra inflației și asupra creșterii economice din România. Deci nu ne dorim, cu siguranță, lucrul acesta.

Altfel, sigur că cursul de schimb poate fi susținut. Cum spuneam de Banca Națională, cât timp intră bani din PNRR și de la Uniunea Europeană. Din nou. Și acesta depinde de contextul politic, să atragă bani de la Uniunea Europeană, să nu mai intre cazul în care alegerile vor decurge prost, cele pentru președinte și noul guvern instalat va fi unul care se depătrează de Europa, chiar și în declarații, dar mai ales în fapte. Iar în rest, creșterea economică și inflația, știm deja că vor fi afectate în anul acesta, în sensul că vom avea o creștere economică undeva între 0 și 0,5% maxim.

În cel mai rău caz, însă, vom avea chiar recesiune, iar inflația va coborî mult mai încet decât erau speranțele optimiste, atât ale Băncii Naționale, cât și ale Institutului de Prognoză. Probabil vom avea o creștere a inflației pe termen scurt și, după aceea, o revenire cam la nivelul unde suntem acum, spre sfârșitul anului.

Iar deficitul bugetar, ca să poată fi ținut cât de cât sub control, trebuie, cu siguranță, crescute veniturile fiscale și ca să le creștem, chiar dacă niciun candidat la președinție n-a apucat să spună asta, dar în mod clar, singura posibilitate este creșterea TVA-ului cu 2%, cel puțin, dacă nu chiar 3%, și creșterea taxelor, pentru că, pe termen scurt, nu avem cum să echilibrăm cât de cât deficitul bugetar, adică să-l apropiem de 7%, deficitul bugetar, pe finalul acestui an. Așa cum arată acum, este spre 10%. Și acei 2-3% nu pot trăi decât dintr-o majorare a TVA-ului. Asta pe termen scurt”, spune el.

Care sunt cele mai urgente trei măsuri economice pe care un președinte responsabil ar trebui să le susțină în fața viitorului guvern pentru a reda încrederea în economie?

„Un președinte nu are sacini în domeniul economiei. Dar ceea ce poate face, poate vorbi despre corupție și poate reduce corupția prin faptul că pune oameni la instituțiile, atât cele de forță cât și cele din justiție. El poate discuta cu guvernul cum să fie reduce cheltuielile bugetare, dar real, nu așa, doar din vorbe și, practic, să nu se întâmple nimic. Și poate reda încrederea cetățeanului obișnuit în faptul că banii pe care îi plătește el ca taxe nu sunt irosiți, ca să nu zicem furați, de către guvernanți.

Și lucrul acesta ar însemna o plată mai bună a taxelor și impozitelor, pentru că noi, să nu uităm, suntem țara din Uniunea Europeană care declarăm un TVA, venitul din TVA, și încasăm cu 30% mai puțin. De departe, suntem țara care are cel mai mare risc de junk din aceste încasări la TVA, cel mai mare din Uniunea Europeană.

În mod normal junk-ul este undeva la 8%, 9%, sub 10% ca țările foste comuniste, 10% mai apropiate, 9% ca și mentalitate. România are un TVA de 32 -33%, ceea ce este absolut inacceptabil. Și lucrurile acestea nu se fac pentru că nu am avea modalități tehnice să vedem cine nu plătește TVA-ul, ci au fost acceptate tot timpul de politicieni. De aici, nu a existat voință politică pentru a reduce acest gap de TVA. Iar președintele poate impune lucrul acesta către guvern și către partenerii, până la urmă, din partea partidelor”, adaugă el.