Mădălina Bădescu, tax director, Jasill: Dacă analizăm măsurile fiscale avute în vedere, regăsim cu siguranță și direcții cu un real potențial cum este combaterea evaziunii fiscale, sau cel puțin diminuarea acesteia, o luptă acerbă urmărită cel puțin scriptic de ani de zile

• Măsură: Creşterea valorii pentru taxa de rovinietă.
• Măsură: Taxare Ecologică (jalon PNRR).
• Creşte impozitul pe proprietate la persoane fizice.

Cum vrea guvernul Bolojan să pună în ordine finanţele publice:

Elimină facilitățile TVA la tranzacţiile imobiliare;

CASS la pensii peste 4.000 lei, impozitul pe profit şi dividendele cresc la 16%, creşte impozitul pe proprietate, creşte preţul rovinietei, iar băncile vor fi taxate pe profitul excesiv.

Creşte cota redusă de TVA de la 5% la 9% pentru energie și lemne de foc.

Crește restului cotelor reduse de TVA la 19%, fără alimente şi medicamente.

Ce spune Mădălina Bădescu, tax director, Jasill?

„Cu siguranță ne dorim cu toții ca programul de guvernare actual să aducă stabilitate pe plan economic și echilibru în viețile de oameni lor de rând. Acum analizând măsurile fiscale avute în vedere, regăsim cu siguranță și direcții cu un real potențial cum este combaterea evaziunii fiscale, sau cel puțin diminuarea acesteia, o luptă acerbă urmărită cel puțin scriptic de ani de zile. În acest sens, observăm dorința de atingerea a celor propuse prin valorificarea datelor colectate prin intermediul sistemelor de digitalizare implementate deja precum cunoaștem e-factura, ca să vedem echipate cu jurnal electronic și așa mai departe, precum și utilizarea altor echipamente tehnologice care să urmărească îndeaproape orice tentativă de evaziune și conduita funcționalilor publici lipsită de integritate.

Totodată aș zice că este o măsură avută în vedere corectă ceea de înăsprire a legislației privind criminalizarea evaziunii fiscale. De asemenea, intenția autorităților de a se apleca mai mult spre entitățile ce practică comerțul online și care nu au niciun fel de prezență până în acest moment, o bună parte dintre ele în România, deși obțin profituri substanțiale de pe urma vânzărilor practicate, acestea nefiind astfel impozitate potrivit legislației naționale în vigoare.

Să nu uităm că sunt varii entități cu sedii sociale în afara Uniunii Europene care obțin venituri inclusiv din vânzări desfășurate pe teritoriul României și care totuși aleg să își deschidă sucursale în țări cu legislație mai permisivă din Uniunea Europeană. Mai departe, o altă măsură legislativă ce ar putea reprezenta o sursă semnificativă pentru bugetul de stat român reprezintă creșterea impozitării entităților din acea zonă a viciilor, respectiv jocurile de noroc, pariuri, baruri și cluburi de noapte.

Totodată taxa de solidaritate pe care am văzut-o în program, acea taxă de solidaritate progresivă pentru persoane fizice cu venituri ce depășesc 10.000 de ron, este cu siguranță o măsură care va crea un val de reacții, să le spunem negative, dacă va fi aprobată. Acum nu voi intra într-un lung șir de argumente plauzibile pentru care consider că o astfel de reacție este una umană și firească, însă cred cu tărie că există alte măsuri care aplicate vor ajuta cu adevărat România să refacă echilibrul bugetar, respectiv să diminueze deficitul actual de 9%.

Acum trecând mai departe la impozitarea din perspectiva contribuției de sănătate aplicată asupra pensiilor ce depășesc un cuantum de 4.000 de ron, consider că va fi de asemenea văzută ca o măsură mai puțin adecvată, mai ales dacă ne gândim la anumite profesii care beneficiază de un nivel ceva mai ridicat al pensiei, datorită cotizației efectuate către bugetul de stat român în perioada aflată în câmpul muncii și poate chiar datorită mediului de lucru cu risc intens asupra sănătății și aici aș putea să dau un simplu exemplu, piloții din aviația civilă și militară.

Bineînțeles, nu o să extrapolăm această discuție la alte funcții de demnitari publici care beneficiază de anumite pensii speciale necontribuind corespunzător la bugetul de stat român sau neavând zone de risc sau cu risc asupra sănătății. De asemenea, taxarea profitului excesiv la nivelul băncilor pe o perioadă limitată de timp este iar un subiect de discuție la acest moment.

Momentan este dificil de comentat cu privire la această măsură, întrucât nu avem textul de lege care să ne furnizeze exact ce înseamnă, care este acea definiție a profiturilor excesive, care va fi nivelul taxei și ce înseamnă această perioadă limitată de timp. Totodată să nu uităm că în anul 2024 guvernul a aprobat introducerea unei taxe speciale de 2% pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit. Astfel că rămâne să așteptăm publicarea în consecință pentru a continua pe marginea acestei discuții.

În ceea ce privește zona de TVA, creșterile discutate erau de mult pe această masă a discuțiilor. Unele dintre ele aș spune că pot avea o oarecare logică. Mai departe aș putea da un exemplu, a se vedea trecerea de la 9% la 19% pentru livrare de medicamente de uz veterinar. Dau un exemplu simplu care îmi vine acum în minte.

În acest sens, ce am observat eu personal este că în ultimii 10 ani este o creștere absolut semnificativă a numărului de animale de companie. Uneori, aș zice că numărul acestora depășește numărul locatarilor din casă sau din apartamentul în care acestea trăiesc. Aș spune că zona de servicii medicale veterinare, respectiv vânzare de medicamente destinate animalelor, tinde să fie percepută ca și o zonă de lux, de moft, mai ales dacă ne uităm la prețurile uneori supraevaluate ale cabinetelor, dar și înmulțirea semnificativă a acestora.

Eu să zic pe scurt, ca și încheiere, mă scuzați că vă întrerup gândurile mele către populația României care urmărește cu oarecare anxietate toate știrile media din ultima vreme, în toată diversitatea lor, este să își păstreze optimismul și încrederea pe mai departe”, spune ea.