Lucian Streche, fondatorul LT.Wealth: Frica de pierdere se manifestă adesea sub forma unei nevoi accentuate de siguranță. Aceasta este unul dintre principalele motive care imobilizează pe români să investească, dar dintre cei destul de puțini care fac de fapt investiții, ea le limitează potențialul

• Românii investesc pentru siguranță, nu pentru creștere.
• Studiu: Frica de pierdere descurajează investițiile pe termen lung.
• Imobiliarele domină portofoliile prin reflexe culturale.

Românii preferă investițiile sigure în locul celor profitabile, iar frica de pierdere le sabotează construcția de avere.

Este una dintre concluziile-cheie ale studiului LT.Wealth realizat pe un eșantion de 10.000 de respondenți.

Investițiile sunt dominate de emoții, reflexe culturale și lipsă de încredere – cele mai frecvente fiind în imobiliare sau asigurări, alese pentru protecție, nu pentru randament.

Educația financiară modernă trebuie să abordeze nu doar informația, ci și mecanismele mentale care stau la baza deciziilor.

Ce spune Lucian Streche, fondatorul LT.Wealth?

”Frica de pierdere se manifestă adesea sub forma unei nevoi accentuate de siguranță. Aceasta este unul dintre principalele motive care imobilizează pe români să investească, dar dintre cei destul de puțini care fac de fapt investiții, ea le limitează potențialul. Concret, frica de pierdere se traduce printr-o preferință clară pentru active considerate sigure. Imobiliarele sunt cel mai bun exemplu. Într-o economie aflată într-un stadiu de creștere sănătoasă, ele sunt relativ sigure, însă toate economiile trec și prin recesiuni, momente în care până și imobiliarele devin riscante. Să ne amintim, spre exemplu, de anul 2009 și de scăderea masivă de valoare.

Această tendință este confirmată și de testarea psihologică a respondenților noștri, care a relevat un scor scăzut, în jur de 45%, pentru trăsătura de personalitate denumită deschidere către experiențe noi. Deși această prudență protejează capitalul pe termen scurt, atât timp cât nu este cheltuit pe consum, pe termen lung însă aduce pierderi mari, prin pierderea unor oportunități foarte mari de creștere a avutului familiei.

Pentru a construi un portofoliu echilibrat, investitorul poate urma niște pași concreți, inspirați chiar din concluziile studiului nostru. În primul rând, ar trebui să-și cunoască profilul. Studiul nostru subliniază legătura puternică dintre trăsăturile de personalitate, mai precis modelul Big Five, și deciziile de investiții. Un scor scăzut la deschidere către experiențe, una dintre dimensiuni, sugerează o tendință naturală de a evita riscul. Scorul mediu ridicat la stabilitate emoțională, în cazul nostru a fost de 84 din 100, indică însă că acestea ar avea baza psihologică pentru a utiliza și instrumente cu risc mai mare, dar și cu randament mai mare.

A doua măsură este diversificarea graduală și educată. În loc să evite complet activele noi, recomandăm o expunere controlată. Se poate începe prin a investi un procent minor din portofoliu, 5-10%, în sectoare cu potențial ridicat. Un instrument foarte util, fondurile de tip index, oferă o diversificare instantanee și pot fi un prim pas excelent pentru majoritatea investitorilor aflați la început.

În al treilea rând, este planificarea. Respondenții studiului au demonstrat un nivel ridicat de conștiinciozitate, România având un nivel mediu de 74%. Acest talent natural pentru organizare și disciplină trebuie valorificat. Crearea unui plan de investiții scris, cu obiective clare pe termen scurt, mediu și chiar lung, ajută la menținerea direcției în timp, chiar și atunci când emoțiile sau volatilitatea pieței sunt ridicate.

Nu în ultimul rând, apelarea la consultanță specializată este foarte utilă. Prima și cea mai importantă concluzie a studiului este nevoia neacoperită de suport din partea specialiștilor. Mulți investitori își recunosc limitele documentării individuale și lipsa lor de timp. Un respondent chiar a menționat regretul de a nu fi apelat la un specialist la momentul potrivit, o rezistență care l-a costat pierderi semnificative. Este important de reținut că un consultant bun nu oferă doar informații, ci aduce obiectivitate, claritate și ajutor în a structura un plan personalizat, cu efecte directe în economia de timp a investitorului și chiar evitarea unor greșeli costisitoare.

Studiul nostru arată destul de clar că educația financiară nu poate fi doar despre produse și grafice. Pentru a forma investitori competenți, chiar dacă nu este slujba lor de bază, educația modernă trebuie să fie și personalizată. Pe baza cercetării noastre, am identificat patru piloni esențiali. Dimensiunea psihologică și comportamentală este prima, în sensul în care educația modernă trebuie să înceapă de la „de ce” și „cum” luăm decizii, nu doar „ce” cumpărăm, ce investiții facem. Trebuie să integrăm concepte din științele comportamentale și să ajutăm investitorii să-și înțeleagă propriul profil, toleranța la risc și bias-urile cognitive.

O astfel de abordare personalizată crește încrederea, eficiența și, cel mai important, ajută investitorul să se țină de planul făcut pe termen lung. Este nevoie de o aplicabilitate practică și de un cadru decizional. Mulți respondenți se simt copleșiți de fluxul mare de informații și de sursele din social media, spre exemplu, care doar vor să vândă ceva. În loc de a livra și mai multă informație brută, educația eficientă oferă un cadru de lucru și un plan concret pentru creștere. Să vă dau un exemplu: checklist-uri pentru a analiza orice investiție, o metodologie practică pentru a construi portofoliu sau ghiduri în setarea obiectivelor financiare.

Un alt element este învățarea din comunitate și mentoratul. În studiul nostru s-a relevat o importanță considerabilă a rețelei personale, adică familie, prieteni, cunoștințe, ca surse de informare și inspirație. Românii au un scor ridicat la deschiderea către experiențe, 71% dintre respondenții noștri, ceea ce sugerează că sunt deschiși la colaborare. Educația modernă poate valorifica acest aspect prin crearea de comunități de învățare și prin introducerea experților în mijlocul lor. Acest mediu controlat oferă beneficiul schimbului de idei, dar reduce riscul de a urma orbește niște sfaturi care pot fi mai puțin de încredere.

Nu în ultimul rând, gândirea critică este foarte importantă, adică competențele de navigare a informațiilor. Este esențial să învățăm investitorii cum să învețe și cum să filtreze informația. Aceasta înseamnă o evaluare a surselor de informare, de la influencerii de social media și până la publicațiile de specialitate.

Noi, la LTW, credem că viitorul investițiilor de succes pentru români există în această abordare: o abordare personalizată, conștientă și legată de psihologia fiecăruia. Proiectul nostru talentfinancial.ro este chiar un prim pas în această direcție, pentru a generaliza cunoștințele despre domeniul investițional”, spune el.