- S&P spune că poate reduce ratingul României dacă deficitele se adâncesc.
- S&P: Piețele vor să vadă cât de repede va fi format noul guvern.
- S&P: Piețele vor să vadă cât de credibile sunt planurile de consolidare.
- S&P: Cheia va fi modul în care România își va gestiona deficitele.
- România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
- România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
- Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
- Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
- Datoria externă pe termen lung e la 156,8 mld. €.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
Agenţia americană de rating Standard and Poors avertizează România că poate reduce ratingul de țară dacă deficitele gemene cresc mai mult decât sunt așteptările „pe termen mediu”, din cauza acțiunilor politice și a unei creșteri economice mai lente.
Advertisment
Piețele vor să vadă cât de repede va fi format noul guvern și cât de credibile sunt planurile sale de consolidare fiscală.
Cheia va fi modul în care România își va gestiona deficitul bugetare și de cont curent, pe fondul unei politici fragmentate și al unei creșteri economice slăbite, spune S&P pentru Bloomberg News.
Titlurile zilei
Ce spune Liviu Deceanu, lector-doctor, FSEGA?
„Situația macroeconomică nu este roz, în momentul de față. Tehnic, nu suntem într-o situație de criză. Nu suntem încă nici în recesiune. Deci, din capul locului, trebuie să evităm totuși chestiunile astea alarmiste. Dar, fragilitățile macroeconomice sunt mari. Și aici mă refer, în primul rând, la deficitul bugetar, semnificativ, mult, mult, peste orice limită de bun simț în economia europeană, deficit comercial și datorie publică în creștere. Și vă dau doar câteva date, asta vizavi și de ce a spus recent Comisia Europeană. Creșterea economică pentru România a fost revizuită în scădere la 1,4% față de 2,5%.
De asemenea, deficitul poate chiar va depăși 8%, 8,6%, 8,7% față de 7% cât ar trebui. În ideea, oricum, scăderii și apropierii peste mai mulți ani de 3% cât ar fi normal. Și inflația, în continuare, reprezintă o problemă. 5,1%, chiar și Banca Națională a subliniat faptul că prognoza de inflație, ei au o prognoză un pic diferită către 5%, dar oricum tot în zona aceea e destul de mare. Și atunci, în tot acest context, este evident că agențiile de rating sunt cu ochii pe noi.
Este evident că există și posibilitatea degradării notei suverane a României. Sigur, agențiile de rating nu trebuie să le privim ca deținătorii adevărului absolut. Multe companii, mulți investitori care își propun să investească într-o țară își fac și propria analiză. Poate cu alți indicatori față de agențiile de rating, dar ele continuă să fie importante, ele continuă să dea tonul privind percepția față de o economie. De asta e important să evităm o degradare a notei. Și, sigur, acum pare că riscul politic, am vorbit de riscul politic ca și component al riscului de țară, pare că riscul politic s-a mai domolit puțin în lumina noilor evenimente. Avem o bulă de oxigen, dacă doriți, dar e mult de lucru.
Și acum, sigur, cei care vor guverna vor trebui să fie foarte atenți la reducerea acestui deficit, la a da încredere, pentru că încrederea e foarte importantă în cadrul piețelor. Ați văzut și la bursă cât de importantă e încrederea, cât de ușor se poate prepuși bursa. Și, mai mult decât atât, dincolo de a da încredere, trebuie cu adevărat să facă ceva. Și mă gândesc că ceea ce ar trebui făcut înseamnă, în primul rând, o rigoare privind cheltuielile bugetare și, dacă se poate, modificări în sensul creșterii cât mai reduse de taxe”, spune el.