Liviu Deceanu, lector-doctor FSEGA: „Recesiunea nu înseamnă o criză profundă”

• PIB-ul pe 2025 crește cu 0,6% vs 2024
• PIB-ul T4/2025 scade cu 1,9% față de T3/2025
• PIB-ul T4/2025 crește cu 0,1% vs T4/2024 (serie brută)

România intră oficial în recesiune tehnică!
PIB-ul României crește cu 0,6% în 2025 față de 2024, anunță INS.
În noiembrie 2025, Comisia Europeană estima că PIB-ului României va avea o creştere mică, de 0,7% pe întregul an şi de 1,1% în 2026, ţinând cont de faptul că actuala consolidare fiscală temperează consumul privat şi public, la rândul său afectat suplimentar de un val de inflaţie.
Prognoza de toamnă a fost revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului 2025, când instituţia miza pe o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.
Şi Banca Mondială a revizuit prognozele privind creşterea economică a României, în 2025 şi 2026, mizând pe un avans de 0,8%, respectiv 1,3%, potrivit raportului Global Economic Prospects publicat în ianuarie 2026.
BNR spune că, în primul trimestru (T1) din 2026, vom înregistra o stagnare. Ca şi T4/2025, T1 din 2026 va fi unul în care creşterea nu se va simţi. Măsurile fiscale deja adoptate şi inflaţia încă foarte mare, (9,7% în 2025), îşi vor pune amprenta asupra creşterii econo­mice, spune Minuta BNR din cea mai recentă şedinţă a Consiliului de administraţie al Băncii Centrale, din 19 ianuarie.

România este în recesiune tehnică. Ce înseamnă asta pentru economie, pentru costul împrumuturilor, pentru investițiile străine și pentru șomaj și salariile reale în 2026?
Ce spune Liviu Deceanu, economist și profesor la Universitatea Babeș-Bolya din Cluj Napoca?

El spune că este „o veste la care ne așteptam” și o leagă de încercările de control al deficitului bugetar, care duc la contracția consumului. Liviu Deceanu subliniază că „recesiunea nu înseamnă o criză profundă” și o descrie ca o lectură a indicatorului PIB, nu ca un șoc generalizat. Deceanu spune că nu vede un impact „într-un mod semnificativ” asupra șomajului și afirmă că, dacă apar reforme și dacă pachetul de relansare pentru companii este eficient, „de la jumătatea anului” vin vești mai bune. El avertizează că o spirală de instabilitate politică poate deteriora percepția de risc, iar dacă nota suverană este degradată, dobânzile cresc pentru că riscul perceput crește.

De ce consumul se contractă acum și ce ar trebui să facă statul ca să nu apese și mai mult pe economie?

Liviu Deceanu spune că măsurile fiscale deja luate reduc consumul și pot frâna și investițiile, iar el le numește „măsuri și nu reforme”. Deceanu spune că economia are nevoie de sprijin pentru companii, mai ales pentru IMM-uri, pe care le numește „coloana vertebrală” a economiei. El insistă că o creștere bazată „exclusiv pe consum” nu este sustenabilă și că economia are nevoie de investiții, transfer de tehnologie, cercetare, dezvoltare și inovare. Deceanu spune că taxarea este „cea mai simplă metodă” de a încasa bani și avertizează că presiunea fiscală duce, în lanț, la contracția consumului și la frânarea investițiilor.

Cum facem switch-ul de la discuția despre recesiune la relansare și prosperitate pe termen lung?

Liviu Deceanu spune că primul ingredient este „predictibilitate” și cere ca, odată luate, măsurile să nu se schimbe „de la o lună la alta”, pentru ca firmele să își poată face planurile pe ani. El spune că este nevoie de stabilitate politică și de un climat legislativ care nu se schimbă pompieristic, pentru că altfel planurile de afaceri sunt date peste cap. Deceanu adaugă că statul, uneori, „face mai bine să nu facă nimic, decât să încerce să facă prea mult” și să deregleze un ecosistem economic „cu un reglaj foarte fin”. El leagă relansarea de politici publice care sprijină companiile și de evitarea unui scenariu în care instabilitatea crește costul finanțării pentru întreaga economie.