• Măsură vehiculată: majorarea impozitului pe dividende la 16%.
  • Măsură vehiculată: creșterea impozitului pe profit de 19%.
  • Măsură vehiculată: CASS de 10% pe pensiile mai mari de 2.500 de lei.
  • Măsură vehiculată: creşterea TVA de la 19% la 21%.
  • Măsură vehiculată: creşterea TVA la 19% pentru HoReCa.
  • Măsură vehiculată: listarea companiilor de stat.
  • Măsură vehiculată: privatizarea Hidroelectrica, Salrom, Romgaz.
  • Măsură vehiculată: creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 12%.
  • Măsură vehiculată: impozit progresiv din 2026.
  • Măsură vehiculată: creşterea accizelor cu 20%, mai puţin la benzină şi motorină.
  • România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
  • Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
  • Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
  • T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
  • T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
  • Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
  • Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
  • Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
  • Datoria externă pe termen lung e la 156,8 mld. €.
  • PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.

Grupul de lucru format pentru combaterea deficitului bugetar ar fi venit cu o serie de măsuri fiscale, aproape în integralitate prin creşteri de taxe, scrie ZF.

Momentan, discuţiile continuă, întrucât nu există un consens între partide legat de aceste măsuri.

Care sunt măsurile vehiculate pentru combaterea deficitului bugetar?

Titlurile zilei

A fost semnat acordul politic de guvernare
Prețul petrolului crește după atacurile SUA asupra Iranului
CINE SUNT MINIȘTRII CARE INTRĂ LA GUVERNARE?
SUA ATACĂ IRANUL
TRUMP ATACĂ IRANUL
Atacurile SUA cresc prețul petrolului

Majorarea impozitului pe dividende la 16%, impozit pe profit de 19%.

CASS de 10% pe pensiile mai mari de 2.500 de lei.

Taxă de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 lei net cu 16% din difereţă până la 31 decembrie 2025.

Creşterea TVA la HoReCa la 19%, listarea companiilor de stat, privatizarea companiilor precum Hidroelectrica, Salrom, Romgaz, Nuclearelectrica, etc.

Impozit progresiv din 2026.

Creşterea TVA de la 19% la 21% şi cota redusă de la 9% la 12%.

Și taxa pentru fiecare tranzacție bancară, de 1-3 lei.
Merg la LIVIU DECEANU, lector-doctor al Facultății de Științe Economice și Gestionarea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj Napoca.

Ce spune Liviu Deceanu, lector-doctor, Facultatea de Științe Economice și Gestionarea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj Napoca?

„Așteptări mari avem cu toții, și cei din mediul academic, și cei din mediul de business, și românii în general, pentru că am trecut printr-o situație relativ delicată și mă refer aici la riscul politic care a fost prezent atât în perioada ce a urmat alegerilor din toamnă, a fost toată această perioadă destul de complexă de atunci până mai recent, au fost din nou alegeri, iarăși un risc politic, am văzut ce s-a întâmplat între cele două tururi și pe piețe, precum bursa și în general, tot ceea ce înseamnă piețe a reacționat rapid la acest climat de incertitudine și la riscul sigur despre care s-a vorbit ca persoană oarecum extremistă să ocupe cea mai înaltă funcție în stat, în fine nu comentăm politic, dar e clar că a fost acest risc de țară și acum sigur că s-au mai limpezit apele din perspectiva aceasta a riscului acut, e problema structurală, a deficitului și a datoriei publice în creștere.

Am discutat tot împreună cu dumneavoastră la o altă intervenție, că poate au dispărut anumite elemente conjunturale riscul acela politic acut, dar problemele structurale rămân și repet e vorba despre datoria publică în creștere și mai ales despre acest deficit bugetar foarte mare, cel mai mare din Uniunea Europeană, care trebuie redus, am văzut treptat, Comisia Europeană ne păsuiește din acest punct de vedere, dar oricum trebuie să ajungem în perioada următoare să ne apropiem măcar de 7% din timp și cred că provocările sunt mari, avem cu toții așteptări mari din partea clasei politice, așteptăm o resetare foarte importantă, așteptăm să dispară acea aroganță, acel clivaj între politicieni și mediul de afaceri sau chiar oamenii de rând, dar dincolo de aceste așteptări de bun simț, avem și așteptări ca măsurile care vor fi luate să fie niște măsuri care să nu pună presiune majoră pe economie, pe mediul privat și cred că aici este o problemă pentru că așa cum se configurează la momentul actual.

Aceste măsuri nu fac bine economiei, sigur, ele sunt în discuție deocamdată, cum bine spuneați și dumneavoastră, nu sunt încă, nu sunt măsuri care să fie luate, să devină realitate, dar eu personal cred și mulți, mulți economiști, de bun simț aș spune, ok, și nu-ți trebuie o analiză extraordinar de elaborată, ci doar bun simț economic, mulți cred că în primul rând ar trebui gestionate mai bine cheltuielile, reduse cheltuielile statului, acolo unde se poate, sigur, nu cerem o tăiere a acestora fără discernământ, nu cerem disponibilizări fără discernământ, nu, dar se pot face economii foarte importante și o mai bună colectare, eu cred că acolo e problema, pierd pe TVA, evaziune fiscală și așa mai departe, a pune presiune foarte mare pe mediul de business și în general pe societate într-un moment delicat în care lumea foarte greu va accepta urme de sacrificiu, cred că este o eroare.

Și mai e și acea discuție, nu legată de președintele Nicușor Dan, care s-a angajat să nu crească TVA. Sigur, creșterea de TVA reduce bani destul de rapid și destul de ușor, dar rămâne problema nu ținerii unui cuvânt, da. Deci va fi o perioadă grea și cred că președintele o știe, politicenii o știu, va trebui un guvern responsabil care să ia măsuri viguroase, dar aș porni din zona aceea cheltuielilor. Legat de aceste taxe, sigur că o schimbare de fiscalitate, cred că va fi inevitabilă, spunea și domnul Bolojan la un moment dat, dacă este să fim onești, va fi nevoie de asta pentru a reduce deficitul bugetar.

Dar cred că aceste taxe trebuie gândite bine și trebuie discutate în parteneriat cu mediul de business. I-am văzut și pe cei de la Romanian Business Leaders și alții care au venit cu niște remarci importante, spun eu și de bun simț. În continuare, cota unică și eu sunt de părere că e ok, pentru că este o variantă care susține performanța, susține munca și atenție mare la ce taxe se pun, precum acea taăe pe tranzațiile bancare, care e absolut aberantă, din punctul meu de vedere”, spune el.