Liviu Deceanu, economist și profesor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj: România prinde din urmă statele U.E.

• Erste: Suspectăm o încetinire a cheltuielilor de consum.
• La nivel trimestrial, PIB-ul stagnează, în T1 din 2025.
• La nivel anual PIB-ul are +0,2%, în T1 din 2025.
• Erste: În ciuda acestui eșec, ne păstrăm prognoza de +1,8% pentru PIB/2025.

Datele fresh ale Institutului Național de Statistică indică faptul că economia României stagnează în primul trimestru din 2025 în termeni trimestriali, notează o analiză a băncii austriece Erste.

Analiștii suspectează o încetinire a cheltuielilor de consum, potențial mai semnificativă decât s-a anticipat.

Banca își menține prognoza actuală de creștere a PIB-ului pentru 2025 de +1,8 %.

Creșterea PIB-ului e de 0% trimestrial și de +0,2% anual, sub prognoza Erste de +0,8% anual și sub consensul pieței de +0,9% anual.

E și o decelerare față de creșterea din trimestrul precedent de +0,5% trimestrial și +0,5% anual.

Ce spune Liviu Deceanu, economist și profesor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj?

„Sigur, a face prognoze presupune anumite riscuri. Și, în general, noi spunem că economiștii responsabili nu fac prognoze foarte, haideți să spunem, fixe și nu sunt foarte siguri pe ei, pentru că suntem în zona speculațiilor. Ce pot să vă zic însă, la cum arată lucrurile acum, și fac o mică paranteză, dacă nu va fi cazul să integrăm și un risc politic, e foarte important să vorbim de riscul politic ca și componenta riscului de țară în contextul actual, știți la ce mă refer, în contextul electoral.

Dacă nu se întâmplă așa ceva, atunci sigur că vom avea creștere economică și în acest an, probabil sub 2%, în zona de inferioară 2%, pentru că se pare că economia noastră este într-o fază de stagnare, producția industrială nu mai evoluează extrem de favorabil, avem problema deficitului și a datoriei publice, probleme care trebuie rezolvate, sigur, nu pompieristic, nu dintr-una, etalat, dar vor trebui rezolvate, așa că nu cred că suntem în zona de recesiune totuși, și asta e bine, dar vom avea o creștere economică, aș spune eu, destul de redusă și analiza pe care ați menționat-o dumneavoastră este una cât se poate de clară, de responsabilă și cred că e aproape de ceea ce se va întâmpla.

Așa este, acum că vorbim de investiții și de fonduri europene, trebuie spus din capul locului că România rămâne o țară atractivă pentru investitorii străini, deci așa numitele FDI, Foreign Direct Investments, eu cred că vor continua să se realizeze. Dincolo însă de investițiile străine directe, într-adevăr fondurile europene au fost, aș spune eu, chiar salvatoare pentru economia românească și când spun salvatoare mă gândesc la faptul că au salvat creșterea economică de care tocmai vorbeam și au ajutat foarte mult în ceea ce privește deficitul pentru ca acesta să nu fie unul și mai mare.

Deci da, este o prioritate, apropo de ceea ce se întâmplă în spațiu public, sigur nu vreau să intru în zona de politică, de alegeri, dar e foarte important să se meargă totuși direcția aceasta europeană pentru a absorbi cât de mult se poate din fonduri. Cum? Asta ține de specialiștii care sunt implicați în acest demers, rigoare, savoir-faire, cum zic francezii că tot se poartă acum limba franceză, adică competență și reformele necesare, pentru că banii europeni, da, sunt condiționați de anumite reforme. Trebuie să înțelegem că atunci când facem parte dintr-un club mai elitist de state cum sunt statele membre din Uniunea Europeană, primim acești bani și sublinez parte din ei și îi primim cadou, pentru că nu sunt doar credite, sunt granturi, sunt zeci de miliarde care au intrat în ultimii 18 ani și nu sunt rambursabili.

Dar trebuie să respectăm anumite reguli. Asta nu înseamnă că suntem transformați în colonie, asta nu înseamnă că nu mai avem demnitate. Trebuie însă să respectăm regulile la acest big club. Și cred că fondurile europene încă o bună bucată de vreme vor ajuta economia românească. Mai fac doar o precizare. La un moment dat, trebuie să ne așteptăm și la o scădere acestora. Pentru că, vedeți, România a prins din urmă statele UE. Avem o convergență din perspectiva veniturilor, a salariilor, a economia PIB-ului. Ați văzut, avem anumite regiuni care sunt chiar peste media Uniunii Europene.

Problema însă la noi, și de asta sunt percepții poate mai problematice din partea populației, este că nu se simte la fel pentru toți. Și avem aceste inegalități, aceste disparități regionale care generează tensiuni. Dar fondurile europene în continuare vor fi o realitate însă la un moment dat. Sigur vor scădea și trebuie să ne punem întrebarea ce ne vom face atunci când nu vom mai fi beneficiari net al bugetului UE, noi ca țară, ci vom deveni contributori net.

Deci încetul cu încetul trebuie găsite și alte soluții. Și sper ca până în momentul în care fondurile vor deveni mai reduse, să nu mai avem deficit bugetar și economia românească să-și arate cu adevărat competitivitatea asta”, spune el.