Levente Szász, prorector, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca: Propun unirea impozitului pe venit cu contribuțiile sociale pentru că putem simplifica aparatul de administrare a acestor sisteme de contribuții și putem să avem o economisire a cheltuielilor administrative

• RoEM propune creșterea TVA la 21%.
• RoEM cere protejarea veniturilor mici.
• RoEM susține impozitarea progresivă a veniturilor mari.
• RoEM recomandă taxarea pensiilor speciale.
• RoEM vrea unificarea impozitului pe venit cu CAS.
• RoEM solicită reformarea aparatului bugetar.
• RoEM critică lipsa digitalizării ANAF.
• RoEM cere sancționarea marilor evazioniști, nu a micilor contribuabili.
• RoEM avertizează că deficitul subminează stabilitatea economică.
• RoEM propune atragerea eficientă a fondurilor UE.
• ZF: România are un deficit de 3,4% din PIB după 5 luni.
• ZF: România are cheltuieli de 320 mld. lei în primele 5 luni din an.
• ZF: România are venituri de 256 mld. lei în primele 5 luni din an.
• ZF: În primele 5 luni din an, cheltuielile cresc cu 12% an/an.
• ZF: În primele 5 luni din an, veniturile cresc cu 14% an/an.
• ZF: În luna mai, veniturile ajung la 48 mld. lei, +13% an/an.
• ZF: În luna mai, cheltuielile ajung la 60 mld. lei, +25% an/an.
• ZF: România are cheltuieli de 23 mld. lei cu dobânzile după 5 luni.
• ZF: Cheltuielile cu dobânzile după 5 luni cresc cu 43% an/an.
• Banca Mondială reduce prognoza de creștere a României.
• Banca Mondială: PIB-ul României crește cu 1,3% în 2025.
• Anterior, Banca Mondială vedea o creștere de 2,1% a PIB-ului în 2025.
• Banca Mondială: PIB-ul României crește cu 1,9% în 2026.
• Anterior, Banca Mondială vedea o creștere de 2,6% a PIB-ului în 2026.
• Erste se așteaptă la o creștere economică de 1,3% în 2025.

România este statul cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană.

Avem un deficit bugetar ce trece de 7% din PIB și un deficit de cont curent tot mai mare.

Iar costurile de finanțare cresc.

În acest context, economiștii de la Romanian Economic Monitor – UBB FSEGA propun 5 măsuri fiscale esențiale, pentru a evita criza de finanțare a statului și a repune România pe o traiectorie de creștere economică sustenabilă.

TVA mai mare, impozit pe avere, colectare mai eficientă și un aparat bugetar redus,sunt doar câteva dintre recomandări.

Ce șanse au aceste soluții să fie aplicate și, mai ales, ce efecte pot avea asupra populației și mediului de afaceri?
Merg la LEVENTE SZAS, prorector al Universității Babeș Bolyai, Cluj Napoca.

Ce spune Levente Szász, prorector, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca?

„Da, aici ați identificat una dintre acele acțiuni, măsuri propuse de către echipa noastră care este mult dezbătută și chiar e de-a dreptul dificilă, dar înainte să răspund la întrebare, doar aș vrea să punctez două aspecte critice în momentul de față. Unu, dacă ne uităm la situația actuală a deficitului bugetar, vedem că suntem într-o situație critică din punct de vedere economic și suntem foarte aproape de o criză de finanțare a acestui deficit. Și al doilea lucru, care tot așa s-a vehiculat foarte mult în presă, din păcate situația e atât de dificilă încât acele măsuri, care nu sunt dureroase, cum ar veni reducerea unor cheltuieli ale statului sau eficientizarea colectării impozitelor și taxelor, sunt măsuri necesare, dar din păcate suntem într-o situație atât de critică în care aceste măsuri nu mai sunt suficiente.

Trebuie luate, dar nu mai sunt suficiente. Astfel, chiar dacă este o, cum să zic, o direcție dureroasă, noi am propus câteva acțiuni, printre care și majorarea TVA-ului la 21%, și ca să răspund la întrebarea inițială. Această majorare, da, într-adevăr este una dificilă, dureroasă, mai ales pentru categoriile sociale vulnerabile, cele cu venituri mici. Pe de altă parte, însă, pentru stat, reprezintă o sursă de venit aproape imediată, instantă, cu care putem evita, cel puțin parțial, această situație dificilă. Dar dacă ne uităm la întregul pachet de măsuri propus de echipa noastră de cercetători, acolo vedem că totuși avem și câteva măsuri prin care încercăm să ocrotim, să sprijinim acele categorii sociale care au venituri mai mici. De exemplu, noi am propus inclusiv reducerea impozitului pe venit pentru partea populației cu venituri mici.

Da, aici este vorba despre o măsură punctuală, însă importantă. Care sunt argumentele din spate? În primul rând, dacă ne uităm, indiferent dacă un cetățean plătește sau nu CAS, indiferent de cât plătește această contribuție, primește același nivel al serviciului, ca este normal, că primește același serviciu, aceleași asigurări. Asta e unul la mână. Doi la mână, bugetele separate la CAS și CASS sunt bugete deficitare și ce se întâmplă în acest moment?

Evident, nu putem avea deficit la asigurarea de sănătate, așa că aceste deficite sunt acoperite din bugetul central. Deci separarea, din punct de vedere administrativ, nu își mai are rostul și de aceea echipa noastră a propus să unim atât impozitul pe venit cu contribuțiile sociale pentru că, prin acest fapt, putem simplifica inclusiv aparatul de administrare a acestor sisteme de contribuții, de impozitare și prin această metodă putem să avem o oarecare economisire a cheltuielilor administrative ale statului legate de administrare acestor contribuții și impozite pe venit”, spune el.