Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Stabilizarea datoriei publice și impactul asupra nivelului optim al deficitului bugetar primar

• România depășește pragul de 60% din PIB pentru datoria publică, estimată la 61,1% în 2026 și 62,7% în 2027, potrivit lui Leonardo Badea.

• Diferențialul r–g are efecte favorabile asupra datoriei publice a României comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est.

• Deficitul bugetar primar necesar pentru stabilizarea datoriei este de aproximativ 1% din PIB, dar prognozele indică deficite mai mari.

• Ajustările stoc–flux pentru România generează cele mai mici efecte de creștere a datoriei în regiune.

• Costurile cu dobânzile rămân mai ridicate decât în Ungaria și Polonia, limitând capacitatea de acomodare a datoriei.

România depășește 60% din PIB pentru datoria publică și trebuie să stabilizeze raportul datorie/PIB

România ajunge la o datorie publică estimată la 61,1% din PIB în 2026 și 62,7% în 2027, depășind pragul de 60% stabilit de criteriile de la Maastricht. Diferențialul r–g are efecte favorabile asupra datoriei comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, ceea ce oferă un spațiu fiscal relativ confortabil, potrivit lui Leonardo Badea. Ajustările stoc–flux generează cele mai mici efecte de creștere a datoriei în regiune, spre deosebire de Polonia, unde acestea ating 2,5 puncte procentuale în 2026 și 1,9 puncte procentuale în 2027. Pentru stabilizarea raportului datorie/PIB, deficitul bugetar primar ar trebui să fie de aproximativ 1% din PIB, însă prognozele pentru 2026–2027 indică deficite mai mari atât pentru România, cât și pentru Polonia și Ungaria, ceea ce va conduce la creșterea datoriei. România intră astfel într-o categorie de țări cu datorie publică peste 60%, ceea ce modifică constrângerile de politică fiscală și poate impune necesitatea unor ajustări viitoare.

Deficitele primare și costurile mai mari ale dobânzilor sporesc riscurile fiscale pentru România

Chiar dacă România beneficiază de un diferențial r–g favorabil, costurile cu dobânzile rămân mai ridicate cu 0,6 puncte procentuale în 2026 și 0,5 puncte procentuale în 2027 comparativ cu Polonia și Ungaria, limitând capacitatea de a acomoda creșteri ale datoriei. Deficitele bugetare primare prognozate pentru 2026–2027 depășesc nivelul de 1% din PIB necesar pentru stabilizare, generând creșteri ale raportului datorie/PIB de 2 puncte procentuale în 2026 și 1,6 puncte procentuale în 2027. În același timp, Polonia va înregistra creșteri de 5,4 puncte procentuale în 2026 și 4,3 puncte procentuale în 2027, iar Ungaria va menține cea mai mare datorie din regiune, de peste 73% din PIB. Amânarea stabilizării datoriei poate impune, pe termen mediu, necesitatea unor excedente primare persistente, greu de susținut economic și instituțional, ceea ce amplifică vulnerabilitatea fiscală a României și poate genera efecte negative asupra mediului de afaceri și sectorului real.