Legea offshore, adoptată miercuri în Parlament, va oferi României un avantaj competitiv incontestabil în contextul crizei de pe piaţa resurselor prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar încasările bugetare din taxele şi impozitele asociate acestor investiţii sunt estimate la aproximativ 5 miliarde lei anual, arată un raport PwC România.
Advertisment
Estimările arată că România ar putea ajunge la o dependenţă de 53% de importuri de gaze naturale în anul 2030, pe fondul declinului natural al producţiei onshore, în condiţiile în care investiţiile în offshore nu vor fi realizate, cu un impact major asupra securităţii energetice. România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Dar odată cu închiderea zăcământului Groningen, prevăzută pentru anul acesta, România are potenţialul de a deveni primul producător de gaze naturale din UE.
Am discutat subiectul cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Titlurile zilei
“Foarte multe comparații din păcate nu avem de făcut. În mare parte, țările Uniunii Europene nu sunt producătoare de gaze naturale exceptând Olanda, care este și cel mai mare producător din Uniunea Europeană. În celelalte țări exploatarea gazelor naturale este într-un ritm foarte redus.
Din acest punct de vedere, trebuie să vedem că, în legea offshore așa cum este ea gândită, practic regăsim mai multe elemente de fiscalitate – avem o impozitare, avem o redevență, o supraimpozitare. Deci cumulând toate aceste elemente, din spusele oficialilor statul român ar încasa 60%. Din analizele noastre ar fi chiar mai mult de 60%, deci aparent lucrurile sunt relativ favorabile pentru bugetul statului în momentul în care această investiție va porni.”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.