- The Economist face analiza celor mai bogate țări ale lumii, în 2024.
- Densitatea populației afectează calculele. În mod normal, o țară mare, ar trebui să aibă și o producție mai mare, spune publicația.
- Statele Unite sunt pe locul șase, raportat la venitul per persoană.
Când un Big Mac e mai scump într-o țară decât în alta, calculezi alfel PIB-ul. The Economist face analiza celor mai bogate țări din lume, cu „viciile lor”.
Rich or poor? E greu de decis. Densitatea populației afectează calculele. În mod normal, o țară mare, ar trebui să aibă și o producție mai mare.
Dar ajustarea doar la nivel de populație nu este suficientă. Venitul în dolari per persoană nu ține cont de diferențele de prețuri între țări, scrie publicația și, automat, nici de productivitate.
The Economist clasifică țările după trei criterii: venitul în dolari pe persoană, venitul ajustat pentru prețurile locale (cunoscut sub numele de paritatea puterii de cumpărare) și venitul pe oră lucrată.
Care sunt țările bogate și cum se calculează după PIB?
Statele Unite iau primul loc. PIB-ul e cel mai mare la cursurile de schimb ale pieței de peste un secol. Dar, după venitul pe persoană, scade pe locul șase, în urma Luxemburg (prima) și Elveției (a doua).
Ajustarea pentru prețurile mai mari din SUA, o împinge și mai jos, pe locul nouă, dacă ții cont de zilele lungi de lucru și de sărbători puține.
Când te uiți la China, a doua cea mai mare economie din lume în termeni nominali, cifrele sunt și mai puternice, în sens negativ. Coboară pe locul 69 la PIB/capita, pe locul 75 la prețurile locale și pe locul 97 după contabilizarea orelor lucrate.
Singapore și Brunei au unele dintre cele mai mari diferențe între fiecare măsură. Macao, o regiune administrativă specială a Chinei, are cea mai mare creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, în comparație cu anul trecut.
Mergem și mai departe.
PIB/capita în Burundi este de 200 de dolari pe an, cel mai mic dintre toate țările din clasament. Rămâne pe ultimul loc și după ajustarea prețurilor mici și a orelor de lucru sub medie.
Urmează Sierra Leone sau Republica Centrafricană.
Cu toate astea, țările mai sărace tind să aibă economii informale mari, ceea ce face ca producția lor totală și orele de lucru să fie mai greu de evaluat.