Laurian Lungu, cofondator, Consilium Policy Advisors Group: Guvernul României a agreat un plan de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani la sfârșit anului trecut și evident că acele ținte acum nu mai stau în picioare

• C.E. anunță că România nu ia măsuri pentru reducerea deficitului.
• România este singura țară din UE vizată de constatarea oficială.
• Deficitul bugetar al României ajunge la 9,3% din PIB în 2024.
• Comisia estimează un deficit de 8,4% în 2025, peste ținta asumată.
• România promite un deficit de 6,4% în 2026, dar nu are plan concret.
• Consiliul ECOFIN discută cazul României în 20 iunie.
• Dacă nu sunt măsuri până în iulie, România poate pierde fonduri UE.
• Suspendarea poate viza banii din coeziune și din PNRR.
• Comisia avertizează că sumele suspendate pot fi semnificative.
• Reforma fiscală din PNRR, cu impact de 1,7% din PIB, este amânată.
• Comisia cere României acțiuni rapide înainte de 8 iulie.
• Lipsa măsurilor poate afecta încrederea investitorilor.
• S&P spune că poate reduce ratingul României dacă deficitele se adâncesc.
• S&P: Piețele vor să vadă cât de repede va fi format noul guvern.
• S&P: Piețele vor să vadă cât de credibile sunt planurile de consolidare.
• S&P: Cheia va fi modul în care România își va gestiona deficitele.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.

Comisia Europeană constată că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu ia măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, în cadrul procedurii de deficit excesiv. Potrivit estimărilor, deficitul atinge 9,3% din PIB în 2024 și 8,4% în 2025, deși România s-a angajat să îl reducă la 6,4% până în 2026.

În lipsa unor măsuri concrete până la reuniunea ECOFIN din 8 iulie, România riscă suspendarea fondurilor europene din coeziune și PNRR. Reforma fiscală asumată prin PNRR, cu un impact de 1,7% din PIB, este amânată.

Ce spune Laurian Lungu, cofondator, Consilium Policy Advisors Group?

„Da, deci Guvernul României a agreat un plan de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani la sfârșit anului trecut și evident că acele ținte acum nu mai stau în picioare. De ce? Pentru că practic cheltuielile bugetare au depășit, de fapt deficitul bugetar a depășit, practic, valoarea inițială de la care a început să recalculeze anul trecut. Deci în acest moment, dacă este să ne ținem de acel plan, practic România va trebui să facă o ajutare fiscală foarte mare, undeva în jur de 2,5 puncte procentuale. Ceea ce este foarte, foarte dificil.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că au existat 3 categorii de cheltuieli care au crescut foarte, foarte mult. Mă refer în primul rând la cheltuielile de personal, care au crescut cu 24% de la an la an. Pe urmă sunt cheltuielile cu pensiile. Am avut acea reformă a pensiilor, care practic a adus la o creștere cu 17% a cheltuielilor cu pensiile și cheltuielile de capital. Deci, practic, investițiile pe care statul le face în economie au crescut și ele cu 68%. Deci, avem niște creșteri imense, care practic nu au putut fi finanțate de o colectare mai bună a veniturilor sau de o creștere a veniturilor. Per ansamblu, veniturile anului trecut au crescut cu 10%, pe când cheltuielile au crescut cu 19%. Deci aproape dublu.

În această situație, este nevoie de un plan rapid de reducerea deficitului bugetat. Și aici apar problemele. Pentru că dacă avem o variantă optimă economică, să zicem așa, de reducere a lor, puțin mai treptat, aceasta nu va sta în picioare. De ce? Pentru că Comisia Europeană vrea niște măsuri ferme, care să aibă niște rezultate imediate. În aceste condiții este dificil să adresez cauzele care au creat acest deficit. Așa cum spuneam, sunt creșteri de pensii și de salarii, ce faci? Ajungem iarăși în 2010 ca să le tai brusc? Se poate, sigur, dar va fi un șoc social foarte mare.

Deci trebuie să ne gândim la niște soluții care sunt și realiste în acest moment. Și aceste soluții, eu, unul pe care o văd, se vorbește de la decreșterea tot felului de taxe, nu avem cum să scăpăm de creșteri de taxe, asta este clar. Important este ca anumite investiții să fie reduse. În primul rând, sunt cheltuieli cu investițiile care pot fi reduse, practic începând din a doua parte a anului. Dar pe partea de taxe ar trebui să urmăm o filozofie fiscală. Deci ar fi o greșeală să ne apucăm să creștem acum toate taxele pe care le putem crește de-a valma, fără să ne gândim ce creștem și cum creștem și ce afectăm prin aceste creșteri în economie.

Eu aș susține importarea consumului. Practic o creștere pe tranzitoria TVA, undeva cu 3 puncte, dacă nu chiar 4 puncte procentuale, și care se facă pe 2-3 ani, astfel încât aceasta are un efect imediat în economie. Și putem crește veniturile în acest sens, practic ceea ce va trebui făcut în paralel. Vor trebui introduse niște măsuri urgente de reducere a acelui TVA-gear. Practic diferența aceea este această evaziune fiscală pe care o avem pe TVA, și sunt măsuri, să știți, dacă există voință politică, sunt măsuri pentru a reduce acest gear de TVA.

Deci, aceste două măsuri coroborate ne-ar putea aduce un plus de 1-5 puncte procentuale la buget, să știți, pe partea de venituri, lăsând toate celelalte taxe. Mă refer la taxele pe muncă și taxele pe capital. Practic profiturile companiilor, dividende, taxele pe muncă, să nu mai vorbim de ele, pentru că avem deja o sarcină fiscală foarte mare. Toată lumea știe că a practic dintr-un salariu, plecăm acasă aproape cu 55% din el. Deci avem o sarcină fiscală foarte mare care este la media europeană. Nu este în concordanță cu stadiul de dezvoltare al economiei României. Noi avem nevoie să fim competitivi fiscal. Altminteri, sunt multe companii care se vor gândi să plece de la noi, pentru că nu mai avem niciun element de competitivitate.

Deci, acest pachet fiscal, dacă s-ar aplica, sigur este nevoie de voință politică. Vedem că astăzi sunt negocieri, însă va fi politic. Este dificil comentat ceva atunci când există interese divergente între membrii coaliției. Și ceea ce este, iarăși, foarte important, este necesar un plan de comunicare, cu comisia, cu instituțiile internaționale, cu agenția de rating, pentru că România se află într-o situație, într-adevăr, gravă, aș putea spune. Și, practic, în ultimii patru ani, noi am avut o medie a deficitelor bugetare de minus 7,2% din PIB. Un deficit de concurență, pentru că nu am vorbit de el, dar asta este, iarăși, o problemă, vulnerabilitate mare a economiei, de minus 7,9%. Deci aceasta este media pe ultimii patru ani.

O țară care are deficite de asemenea nivele, într-o asemenea perioadă de timp, deci vorbim de patru ani, este foarte, foarte vulnerabilă. Noi am scăpat, practic, de corecția pe care piețele ar trebui să ne-o facă, numai datorită faptului că suntem în Uniunea Europeană și datorită faptului că aveam acces la aceste fonduri din PNRR. Acesta este elementul principal pentru care piețele nu au făcut o corecție deja pe România. Corecția ce înseamnă? Înseamnă, practic, investitorii să se retragă din țară și vedem că acest lucru, un risc cât de mic, da? Am avut acest risc politic pe care l-am văzut cu toții la alegerile prezidențiale și am văzut ce s-a întâmplat cu leul, că, practic, au existat ieșiri de capital din țară. Asta și datorită, bineînțeles, situației macro foarte vulnerabile a economiei române.

Reforma este întârziată pentru că nu s-au luat deciziile anul trecut. De aia nu s-au luat deciziile corecte, practic, că, așa cum spuneam, am avut niște creșteri de cheltuieli care, în orice altă țară, oamenii s-au fi uitat foarte mirați la ele. Sunt calcule făcute de dinainte de asta. Noi economiști am atras atenția asupra acestui fapt că nu există venituri suficiente pentru a le plăti și pentru a le compensa pe partea de cheltuieli.

Și, sigur, acum este un gest nou, avem o schimbare de paradigmă, se pare, adică un președinte care este implicat și care dorește să rezolve această problemă. Și românii ar trebui să beneficieze de acest fapt, faptul că, cum să spunem, întoarcem foaia. Astăzi și pornim de la un nou dialog, cu un partener credibil. Comisia speră să, ca noul guvern și președintele, vin să fie parteneri mult mai credibil decât cei din trecut care au promis și nu au făcut.

Și aici, din punctul meu de vedere, este o neînțelegere a celor care au condus România până acum, a implicațiilor economice care pot să vină din deciziile pe care le-au luat. Noi avemam în această lege a responsabilității fiscal-bugetare, care a fost aplicată în 2010. Și acolo spune clar, orice cheltuieli pe care le faci, trebuie să arăți cum le finanțezi. Este un element de bun simț.

Ori, noi am avut, vă dați seama, un impuls fiscal la un trecut echivalent de peste 2% din PIB, care nu s-a justificat în niciun fel. Deci e ca și cum din pix tu crești cheltuielile cu 2% din PIB, când deja eram cu deficitul bugetar foarte sus, de aia eram aproape de 7% din PIB. Ori în condițiile alea, mi se pare, este o iresponsabilitate economică să faci așa ceva.

Și le-am atras atenția, dar nu s-a întâmplat nimic după cum bine știm. Pentru că incidența anului electoral a contat mult mai mult decât rațiunea economică. Șansa noastră astăzi este, așa cum am spus, să avem niște măsuri ca noii parteneri, practic guvernul, președintele, toate autoritățile care interacționează cu Comisia Europeană, să prezinte un plan credibil și să treacă la treabă în sensul de a aplica măsurile care dau rezultate imediate și, bineînțeles, să se țină de cuvânt.

Pentru că pe partea de cheltuieli vor trebui făcute niște reduceri consistente de-a lungul următorilor ani. Noi astăzi suntem cu cheltuieli bugetare în PIB la peste 41%. Nu sunt sustenabile. Este clar că va trebui să le ducem undeva sub 39-37% în timp și aceste lucruri va însemna că va trebui tăiat de undeva. Ori atunci când îți asum că tai niște cheltuieli, va trebui să o și faci.

Sunt programe de eficientizare, sunt programe de comasare a unui instituțiu, sunt programe de reducere a altor tipuri de cheltuieli. Toate aceste programe vor lua probabil puțin timp, câteva luni, dar este foarte important ca ele să fie făcute în timp pentru a recâștiga o credibilitate pe care am pierdut-o ca și statul, în primul rând, în dialogul cu Comisia Europeană”, spune el.