La mai bine de 30 de ani după căderea Cortinei de Fier ne dăm seama că am rămas la mâna Rusiei în privința infrastructurii energetice. Lipsa investițiilor explică decalajul dintre economiile din centrul şi estul Europei şi cele vestice, spun reprezentanții Inițiativei celor 3 Mări, care reunește 12 state, printre care și România.
Advertisment
Conflictul din Ucraina a readus în lumina reflectoarelor gruparea finanţată de un fond supervizat de o structură financiară americană. “În timp ce statele din vestul Europei sunt unite prin drumuri, linii care transportă energia sau conducte de petrol şi gaze, ţările centrale şi est-europene sunt izolate una de cealaltă în termeni de infrastructură modernă”, spune Inițiativa celor 3 Mări.
În ciuda apartenenţei la UE, deficitul de investiţii din cele 12 state în infrastructură energetică sau digitală este evaluat la 1.150 de mld. euro. Inițiativa a creat un fond cu un capital de 1 mld. de euro prin care vor fi realizate investiții în infrastuctura energetică din regiune, scrie ZF.
Ce rol are România aici? Fondul a semnat deja un contract cu Transgaz pentru investiții noi în infrastructura de gaze vor duce la dezvoltarea economică a regiunii. Valoarea proiectelor ajunge la 626 de milioane de euro, iar după finalizare, ele vor fi vândute către Transgaz. Este asta șansa României și a țărilor de după fosta Cortină de Fier să iasă de sub influența sistemului energetic rusesc?
Am discutat subiectul cu Dan Popescu, fost consilier în Ministerul Energiei.
“În primul rând trebuie să înțelegem că toată Europa de sud-est a fost racordată la rețelele de gaze și de petrol ale Rusiei pentru că făceam parte dintr-un alt sistem, făceam parte din piața comună, din CAER, și eram alimentați cu resurse în special venite dinspre Rusia. Ați anunțat mai devreme cât ar trebui investit în Europa de sud-est, adică o mie și ceva de miliarde de euro, care ar trebui investit astfel încât să se depășească dependența totală de Rusia.
Acest fond de investiții are un miliard, iar o conductă care vine de la Giurgiu și se duce spre Ungaria, adică are 400 și ceva de kilometri, a costat în jur de 400-500 de milioane de euro și are o capacitate de 1 miliard 400 de metri cubi de gaze anul, cu posibilitatea lărgirii la 4 miliarde de metri cubi.”, a povestit Dan Popescu, fost consilier în Ministerul Energiei.