Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 18 mld. lei la finalul primelor 9 luni din 2022.
Advertisment
În acelaşi timp profitul operaţional la nivelul sistemului bancar a fost de 10 mld. lei, diferenţa fiind destul de mare.
Datele transmise de BNR indică faptul că nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost în 9 luni/2022 de 14,4 mld. lei, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 3,8 mld. lei, nivelul însumat fiind cu 20% faţă de veniturile nete din 9 luni/2021.
Băncile au încasat în 9 luni/2022 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de aproape 20 mld. lei, mai mari cu 5,8 mld. lei, respectiv cu 41% faţă de nivelul încasărilor din 9 luni 2021, creşterea substanţială fiind influenţată şi de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile în lei contractate înainte de primăvara anului 2019.
Astfel, remarca guvernatorului BNR Mugur Isărescu că băncile au „cam sărit calul“ cu creşterea ROBOR se vede şi în cifrele privind veniturile băncilor din dobânzi din 9 luni/2022, în condiţiile în care ROBOR a explodat la 7% şi apoi la 8% în T3.
Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit. În acest an dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, apropiindu-se în septembrie de 16%. Creşterea substanţială a ROBOR, în jurul a 7%-8%, a mărit tensiunea celor care mai au credite la bancă cu dobânda legată de acest indice şi a stârnit critica guvernatorului BNR Mugur Isărescu care a atenţionat că ROBOR la 3 luni a depăşit dobânda-cheie şi rata de creditare Lombard.
Făcând o medie a ROBOR la 3 luni din T3/2022 vedem că nivelul a fost de 7,7% de 5 ori mai mare decât media din T3/2021, de doar 1,5%. Pe ansamblul primelor 9 luni din 2022 media ROBOR la 3 luni ar fi de 5,6%, în timp ce în 9 luni/2021 media era de doar 1,6%. Dobânda-cheie a fost majorată de BNR în iulie la 4,75%, iar în august la 5,5%. Alte două majorări ale dobânzii-cheie au venit ulterior, în octombrie şi noiembrie, la 6,25%, respectiv la 6,75%. În ceea ce priveşte cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite, nivelul a ajuns la sfârşitul primelor 9 luni din acest an la 5,6 mld. lei, în creştere cu 3,3 mld. lei, respectiv cu 140% comparativ cu nivelul din 9 luni/2021, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.
Cu toate că şi cheltuielile cu dobânzile la depozite au sprintat în 9 luni /2022, fiind mai mult decât duble faţă de anul trecut, volumul este în continuare foarte mic raportat la nivelul veniturilor din dobânzi la credite. Practic, cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost în 9 luni/2022 de circa 3,6 ori ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite la nivelul întregului sistem bancar. De-a lungul timpului, bancherii au menţinut creditarea mai scumpă decât dobânzile plătite pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
În ultimii ani, marjele ridicate au fost o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a sesizat şi BNR în unele rapoarte publicate.
Veniturile nete din dobânzi au făcut în primele 9 luni din 2022 un salt de 22% faţă de nivelul din 9 luni/2021 urcând la 14,4 mld. lei.
Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci în condiţiile în care mai mult de jumătate din veniturile totale vin din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor.
Veniturile nete din comisioane ale băncilor totalizau 3,8 mld. lei după 9 luni/2022, în creştere cu 15% faţă de 9 luni/2021.
Pe lângă revigorarea creditării şi creşterea dobânzilor, respectiv marja încă mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor a susţinut majorarea profiturilor raportate de bănci.
Dobânzile au fost în ascensiune în acest an. De exemplu, la creditele corporate noi în lei dobânda medie a urcat în septembrie aproape de 10%, în timp ce dobânda la cele în euro a ajuns la doar 3,4%.
Nu doar dobânzile la creditele în lei legate de ROBOR au crescut, ci şi cele la creditele noi legate de noul indice IRCC. Astfel, pe segmentul retail dobânda medie la creditele noi de consum în lei a urcat în august şi septembrie spre 13%, după ce în primele cinci luni din 2022 şi la final de 2021 era sub 10%. La creditele noi ipotecare în lei dobânda medie a s-a apropiat în septembrie de 6%, după ce în decembrie 2021 coborâse la 4%.
Profitul operaţional al băncilor a înregistrat în 9 luni/2022 o creştere de 19% faţă de 9 luni/2021, până la 9,9 mld. lei. Comparativ, veniturile nete cumulate din dobânzi şi comisioane au ajuns în această perioadă la peste 18 mld. lei.
Sistemul bancar românesc a reuşit să obţină în 9 luni/2022 un profit net record de 7,6 mld.lei, cu 19% peste nivelul din 9 luni/2021. Acesta a fost cel mai bun câştig din intervalul de 9 luni din ultimii ani pentru bănci, după ce în 9 luni/2021 câştigul a fost de 6,4 mld. lei, iar în 9 luni/2020 profitul băncilor era de circa 4,7 mld. lei. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau după 9 luni/2022 de 1,54% şi respectiv 16,56%, peste nivelurile din 9 luni/2021.