IW: PIB-ul Germaniei se va contracta cu 0,2%/2025. Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române: Problema pe care o are Germania este că modelul ei economic se bazează pe doi piloni. Și, în ultimii trei ani, ambii piloni sunt, ca să spunem așa, supuși unei eroziuni sau unui atac

• IW: PIB-ul Germaniei se va contracta cu 0,2%/2025.
• Ar fi al treilea an de recesiune pentru Germania.
• Incertitudinile globale descurajează investițiile companiilor.
• Costurile operaționale ridicate din Germania complică și mai mult.
• Cea mai afectată de taxarea impusă de Trump e Germania.
• Bundesbank: Tarifele ar putea anula 1% din PIB-ul Germaniei.
• SUA e cea mai importantă destinație pentru exporturile germane.
• Circa 10,4% din exporturile Germaniei merg spre SUA în 2024.
• IW: Fără tarife din SUA, americane, PIB-ul global ar putea avea + 0,8% în 2025.
• IW: Numărul șomerilor din Germania ar putea ajunge la 3 milioane.
• Noul Guvern de la Berlin are acum oportunitatea să schimbe tendința.
• Germania a evitat recesiunea în primul trimestru din 2025.
• PIB-ul Germaniei are -0,2% în ultimul trimestru din 2024.
• Industria Germaniei e principalul motor de creştere pentru România.
• Germania e cel mai important partener comercial al României.
• Schimburi comerciale Germania-România: 41 mld. €/2024.

Institutul Economic German se așteaptă ca Germania să încheie 2025 în recesiune, din cauza taxelor vamale americane. PIB-ul Germaniei se va contracta cu 0,2% anul acesta, prognozează Institutul. Ar fi al treilea an de recesiune pentru cea mai mare economie a Europei. Germania e cea mai afectată de conflictul comercial declanșat de taxele vamale impuse de Trump.

Incertitudinile globale descurajează investițiile companiilor, ceea ce contribuie la scăderea activității economice. Iar costurile operaționale ridicate din Germania complică și mai mult situația. Fără taxele vamale americane, PIB-ul global ar putea fi cu până la 0,8% mai ridicat în 2025, mai estimează Institutul Economic German. Germania este cel mai important comercial al României pe zona de exporturi şi importuri. Iar modul în care funcţionează economia germană impactează direct economia noastră.

Ce spune Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, pentru Aleph Business?

Încheie Germania 2025 în recesiune? Ce măsuri poate lua noul guvern de la Berlin pentru o redresare a economiei?

„Că Germania încheie anul 2025 cu +0,2 sau -0,3 contează foarte puțin. Ceea ce contează este faptul că Germania se află în recesiune de vreo 3 ani. Nu este o recesiune, să zicem așa, foarte dură, în genul celei pe care, din păcate, noi am trăit-o în anii 2010-2012. Este mai degrabă o stagnare și un declin. Problema pe care o are Germania este că modelul ei economic se bazează pe doi piloni. Pilonul numit producție industrială și pilonul numit exporturi. Și, în ultimii trei ani, ambii piloni sunt, ca să spunem așa, supuși unei eroziuni sau unui atac.

Pilonul producției industriale are de suferit, din cauza faptului că, într-adevăr, cresc costurile. Dar, în fapt, producția industrială a Germaniei este lipsită de materii prime ieftine. Germanii sau companiile germane, mai bine spus, erau obișnuite cu energie ieftină. Și da, este, într-adevăr, cazul să spunem că provenea din Rusia acea energie ieftină, și de materii prime. Oricum, nu mai are acces la acele, să zicem așa, inputuri la costuri mai reduse. Produsele, fie că vorbim de bunuri industriale sau bunuri de la consum ale industriei germane, nu mai sunt așa de competitive ca preț. Mai este și un alt motiv al, să zicem așa, lipsei de competitivitate și pierderii de avânt în cazul industriei germane. Vedeți dumneavoastră, politicile din ultimii, să zicem, 10-15 ani, cam de la recesiunea și, să zicem, criza datoriilor europene de prin anii 2009-2010, până în prezent, au însemnat, pe de o parte, credit ieftin și, pe de altă parte, austeritate. Ceea ce înseamnă că nu a crescut puterea de cumpărare a populației sau a crescut foarte puțin puterea de cumpărare a populației din Europa Vestică.

În schimb, a crescut sau a fost foarte facil accesul la credite și, din păcate, marile companii industriale germane au investit foarte puțin sau prea puțin în retehnologizare în această nouă revoluție industrială la care asistăm și au folosit banii aceia ieftini pentru a juca pe bursă și pentru a-și crește prețul acțiunilor. Acest lucru a fost foarte profitabil sau foarte bun, dacă vreți, pentru acționarii companiilor respective, cum ar fi Volkswagen, pentru cei care erau în Consiliile de Administrație, dar iată că acum vine, ca să spunem așa, scadența.

Deci, este o mare problemă pe zona de producție industrială. Iar, celălalt pilon al modelului economic german, cel reprezentat de exporturi, are, într-adevăr, acum o problemă foarte mare legată de taxele vamale din SUA și, practic, de această repunere în discuție de către administrația Trump a sistemului economic global, în sensul în care, țările care au o relație de securitate, țările care au o relație economică, politică, apropiată de SUA, trebuie să plătească mai mult, astfel încât dezechilibrele de ordin, să zicem, financiar, în ceea ce privește schimburile dintre, pe de o parte, statele unde și, pe de altă parte, acești parteneri internaționali ai săi, între care și Europa, între care și Germania și, da, și România, să fie mai puțin, să zicem așa, defavorabile Statelor Unite ale Americii”, spune el.

Ce sectoare din România sunt cele mai vulnerabile la o recesiune în Germania?

„Acum, ca să-l cităm pe Caragiale, să ne întoarcem la gestiune. Este foarte bine să ne gândim ce fac germanii, ce fac americanii, dar, să nu uităm și pâinea noastră de toate zilele. Din păcate sau nu, ne aflăm într-un model economic de dependență față de Europa Occidentală, îndeosebi, față de Germania. Asta înseamnă că noi exportăm materii prime, producem piese de schimb și importăm de acolo produse finite. Dacă producția industrială a Germaniei este în declin, atunci și, să zicem așa, furnizorii din România au și ei de suferit. Și, vedem acest lucru, dacă ne uităm pe datele statistice ale României și pe cele care se comentează, din păcate, prea puțin, anume, cele legate de producția industrială și de exporturi, noi, practic, înregistrăm, sau am înregistrat, anul trecut, 2024, un al doilea consecutiv de scăderea producției industriale.

Deci, se vede acest lucru în ceea ce înseamnă acele întreprinderi, care se află multe dintre ele, mai degrabă, în Transilvania și care, repet, produc piese de schimb sub ansamble pentru industria germană, mai ales industria constructoare de mașini. Deci, avem o problemă legată de industria constructoare de mașini și, apropo, acei politicieni care, cu câțiva ani în urmă, clamau cât de importantă este industria constructoare de mașini, și, sub nicio formă să punem în discuție acest model economic, iată că lanțurile producătoare de valoare, la nivel internațional, suferă modificări și trebuie să fim, întotdeauna, suficient de agili să ne gândim la un plan B, ce am putea face. Și, pentru că am adus discuția în acest punct, cred că ar fi și oportunitate pentru România. Una dintre industriile în mod clar afectate în acest moment, în Germania, este industria chimică.

Din fericire, noi avem resurse însemnate, zăcăminte însemnate de gaze naturale. Este o chestiune foarte importantă pentru România să nu irosim această șansă istorică, România să nu fie doar un exportator de materii prime, în acest caz de gaze naturale, care, cumva, să fie tranzacționată pe o bursă, care nici măcar nu se găsește în România. Și să folosim această șansă istorică, repet, pentru a relocaliza sau localiza din Germania producția pe ceea ce înseamnă industria chimică, pentru că, da, țara noastră a avut tradiție pe acest lucru, și, dacă ne uităm pe statisticile privind balanța comercială externă a României, noi înregistrăm deficite, atât pe ceea ce înseamnă produse chimice, cât și pe ceea ce înseamnă produse siderurgice. Deci, pe două industrii sau, dacă vreți, sau două ramuri pe care eram în excedent acum 30-35 de ani, acum suntem importatori net, deși, repet, avem tradiție industrială pe aceste ramuri, iar, în cazul industriei chimice, iată, avem și materia primă”, adaugă el.