Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii: Mediul de business vrea să fie el cel care suportă într-o mai mică măsură costurile economice și sociale ale consolidării fiscale, ale rezolvării chiar și parțial ale problemei deficitului

• Adrian Sârbu: Antreprenorul român generează valoare în ţara asta.
• Adrian Sârbu: România câştigă prin antreprenori și pierde prin politică.
• Antreprenorii angajează 75% din forța de muncă a României.
• Mediul de afaceri din România contribuie cu 88% la PIB.
• Burnete, Concordia: Soluţia e reducerea cheltuielilor bugetare .
• Burnete, Concordia: Avem nevoie de tăieri bugetare și reforme reale.
• Burnete, Concordia: Taxele mai mari ne pot împinge în recesiune.
• Neguț, RBL: Economia antreprenorială din România e puternică.
• Neguț, RBL: Economia are nevoie de stabilitate.
• AOAR: Nu politicul ne pune pe harta, ci economicul.
• AOAR: Stimularea afacerilor trebuie făcută în funcție de valoarea adaugată.
• AOAR: Stimularea afacerilor trebuie făcută conform valoarii adaugate.
• APPR: Fermierii români pot performa doar într-un cadru predictibil.
• APPR: Agricultura este un domeniu vulnerabil, dar esenţial.
• Palmed: Mediul privat nu e doar un plătitor de taxe.
• Palmed: Mediul privat e un partener strategic în modernizarea statului.
• Cionca, ROCA: România trebuie să atragă capital în fiecare sector.
• Cionca, ROCA: Economia are nevoie de investiții locale.

Alegerile prezidenţiale vin într-un moment-cheie pentru România. Economia încetineşte, deficitul bugetar se adânceşte, iar pe plan internaţional, contextul geopolitic impune lideri cu viziune. Comisia Europeană întrutățește estimarea în ceea ce privește creșterea economiei din acest an, la 1,4% din PIB, precum și estimarea referitoare la deficitul bugetar, anticipat să ajungă la 8,6% din PIB (în termeni ESA), ca urmare a incertitudinilor economice generate de impunerea tarifelor americane, dar și de creșterea nivelului intern de volatilitatea politică și fiscală.

Prognoza de deficit nu include impactul reformei fiscale, încă neadoptată de Guvern și care ar avea potențialul de a diminua semnificativ deficitul, arată Comisia. Prognoza anterioară, cea de toamnă, anticipa creștere economică de 2,5% din PIB pentru 2025 și deficit bugetar de 7,9% din PIB.

Într-o astfel de perioadă, aşteptările mediului de afaceri faţă de viitorul preşedinte sunt clare: stabilitate, responsabilitate şi o strategie pe termen lung. De la industrie şi agricultură, până la sănătate şi mediu, actorii economici transmit un mesaj comun – România are nevoie de reforme reale şi de politici consistente, construite împreună cu cei care cunosc economia reală.

Ce urmează pentru economie şi business după alegerile prezidenţiale?

Ce spune Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii?

„Așa este, nu a fost implementată și probabil cauza principală a ținut de alegerile care tocmai au avut loc și de, să zicem așa, necesitatea din partea actorilor politici să nu supere prea mult electoratul cu anunțuri mai puțin câștigătoare de voturi.

Dacă este, însă, să trecem într-un registru mai riguros și dumneavoastră ați întrebat despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă noua guvernare în ceea ce privește problemele economice sau economia în ansamplu, aș spune că sunt două linii majore.

Una are de a face cu ceea ce ați amintit mai devreme, adică, problemele structurale ale economiei românești, faptul că noi, sau, mai bine spus, populația consumă mai mult decât produce, deci avem un deficit de concurent foarte mare și o serie de alte probleme structurale, dacă vreți, ale economiei României care țin de stocul de capital, de rata profitului pe întreaga economie, de proporția și numărul firmelor care sunt profitabile de ceea ce înseamnă resursele de muncă, de ceea ce înseamnă nu doar cantitatea lor, ci și de calitatea acestora, de locul unde se plasează România la zonă internațională producătoare de valoare, de valoare adăugată brută pe care, să zicem așa, o au bunurile și serviciile produse de firmele din România și de unele aspecte, dacă vreți, mai practice, care este durata medie ca număr de zile a plății unei facturi în România în raport cu Polonia, Ungaria și alte țări din jur.

Și aici nu cred că fac o dezvăluire majoră când vă spun că această comparație nu este în avantajul nostru, în comparație cu vecinii noștri.

Deci, ar fi odată aceste probleme structurale, dacă le putem spune așa, iar, pe de altă parte, este marea problemă a deficitului public care va absorbi, cred eu, destul de rapid întreaga, dacă vreți, capacitate de manevră sau, dacă ar fi să-i spunem așa, capitalul politic pe care îl are un nou guvern instalat, el va fi foarte repede absorbit de această problemă care este din ce în ce mai mare.

Atrag atenția că, pe lângă ceea ce se cunoaște în ceea ce privește deficitul bugetar, există și părți nebugetate.

Ce înseamnă aceste părți nebugetate?

E vorba de cotele de la nivel național, deci, ceea ce înseamnă finanțare la nivel național pentru proiectele europene și de părțile ineligibile din proiectele respective care nu sunt bugetate, dar care vor veni, să zicem așa, ca ordini de mărime în cheltuielile publice.

Deci, este o situație de foarte mare presiune și este comparabilă cu cea pe care am avut-o în 2009.

În 2009, aduc aminte, aveam un deficit public de 7,1 % din PIB, acum deficitul se apropie, din păcate, de 9% din PIB.

E drept că atunci era o recesiune la nivel internațional și, practic, am importat recesiune, ceea ce nu avem în prezent, însă, dacă ar fi, să spunem așa, provocările consolidării fiscale sunt și mai mari, și mai dificile în contextul actual.

Cred că se pot desprinde, din nou, două linii.

O linie este cea în care exponent între alții este Dragoș Damian și care vorbește de problemele structurale în economie, pe care le-am amintit și eu mai devreme, și cealaltă este linia, dacă vreți, majoritară, care spune un singur lucru.

Noi suntem și așa într-o presiune foarte mare, rata profitului este în scădere la foarte multe firme, crește proporția firmelor care nu reușesc să depună bilanțuri cu profit pe anul trecut și pe primul trimestru al acestui an, așa că, orice fel de creștere de impozite și taxe nu ar face decât să introducă sau să mărească numărul firmelor care se află în presiune.

Deci cam aceasta ar fi așteptarea de la mediul de business, să fie el cel care suportă într-o mai mică măsură costurile economice și sociale ale consolidării fiscale, ale rezolvării chiar și parțial ale problemei deficitului”, spune el.