- Romania are nevoie de finanțare totală de 37% din masa monetară.
- SUA are nevoie de finanțare totală de 7-9% din masa monetară.
- Germania are nevoie de finanțare totală de 2-3% din masa monetară.
- UK are nevoie de finanțare totală de 3-5% din masa monetară.
Guvernul estimează că se va împrumuta cu cel puțin 12 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale anul acesta, în condițiile în care necesarul total de finanțare al României în 2026 depășește 52 de miliarde de euro. În 2025, România s-a împrumutat cu 19 miliarde de euro de pe piața externă, prin eurobonduri și plasamente private. Pentru perioada 2026-2028, volumul anual anticipat al emisiunilor de euroobligațiuni este de 12-14 miliarde de euro, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor analizat de Ziarul Financiar. Prin comparație, acum 15 ani, datoria publică reprezenta doar 12% din PIB, iar în prezent a ajuns la 57-58%. România continuă să mizeze pe împrumuturi pentru susținerea creșterii economice, cu deficite de 6-6,5% din PIB. Sectorul public rămâne un factor de risc pentru investiții, însă investitorii străini își mențin, deocamdată, disponibilitatea de a finanța cheltuielile statului.
Advertisment
Este normal ca România să aibă un necesar de finanțare de peste 52 de miliarde de euro într-un singur an? Ce spune Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pentru Aleph Business?
El spune că situația finanțelor publice nu este una normală. Suma de 52 de miliarde de euro este mare, atât în termeni absoluți, cât și raportată la PIB. Cauzele principale sunt deficitul public ridicat și deficitul de cont curent, care reflectă diferența dintre ceea ce România produce și ceea ce consumă, în special din importuri. Pentru perioada începând cu 2026, cel mai mare risc este cel de „grecizare”, adică atingerea unui nivel foarte ridicat al datoriei publice și private raportate la PIB, într-un context de recesiune internațională și instabilitate geopolitică. Acest scenariu ar putea duce la dificultăți în plata datoriilor externe, vânzarea activelor naționale la prețuri dezavantajoase și măsuri de austeritate prelungite. Problema de fond este modelul de dezvoltare economică. Creșterea PIB-ului, ajuns la peste 350 de miliarde de euro, este susținută prin consum finanțat din împrumuturi, un model considerat nesustenabil pe termen mediu și lung.
Este 2026 cel mai complicat an din punct de vedere financiar pentru România? Ce impact va simți economia?
Potrivit lui, există o dezbatere în piață privind cursul de schimb, iar actorii din economia reală consideră că leul este supraevaluat. Situația este complexă și nu există soluții simple. Lăsarea cursului să reflecte dezechilibrele din contul curent ar duce la deprecierea leului, creșterea inflației și presiuni pentru majorarea dobânzilor. Deși acest lucru ar putea reduce deficitul de cont curent prin scăderea importurilor, problema s-ar muta dintr-o zonă în alta a economiei. Soluția reală este legată de economia reală: stimularea investițiilor, în special a capitalului privat autohton, și reducerea costurilor de producție, mai ales în sectorul energiei. În contextul geopolitic actual, investițiile străine sunt mai reduse. Măsurile de austeritate nu sunt recomandate de FMI, Banca Mondială sau Consiliul Fiscal. Pentru 2026, este anticipată o presiune crescută asupra leului, iar cursul este de așteptat să reflecte evoluțiile din contul curent.