Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții: Din păcate, nu sunt suficiente măsurile anunțate de guvernul Bolojan. Măsurile necesare sunt cele recomandate de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană

• Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții: Din păcate, nu sunt suficiente măsurile anunțate de guvernul Bolojan. Măsurile necesare sunt cele recomandate de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
• Guvernul prezintă un pachet de ajustare bugetară cu reduceri de cheltuieli și majorări de taxe, inclusiv creșteri de accize și impozite pe proprietate.
• România înregistrează un deficit bugetar de 3,39% din PIB după cinci luni în 2025, similar cu nivelul din 2024, în ciuda creșterii veniturilor și cheltuielilor.

Guvernul prezintă săptămâna aceasta un pachet de măsuri pentru ajustarea bugetară, necesar pentru echilibrarea finanțelor publice, care include atât reduceri de cheltuieli, cât și majorări de taxe. TVA-ul se recalibrează, toate investițiile publice finanțate din buget se suspendă, iar accizele pentru alcool și combustibil cresc. Se discută impozitarea băncilor și a câștigurilor din piața de capital, precum și majorarea impozitelor pe proprietate, spune premierul Ilie Bolojan.

România se confruntă cu o situație dificilă, generată de deficitele bugetare cronice din ultimii ani, adaugă el.

Datele Ministerului Finanțelor Publice arată că, la cinci luni în 2025, deficitul bugetar este de 3,39% din PIB. Ca procent, acest nivel este aproape identic cu cel înregistrat în primele cinci luni din 2024, an în care România încheie cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB.

În termeni absoluți, deficitul crește cu peste 4 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o majorare de 7%.

În primele cinci luni ale anului, veniturile bugetare cresc cu 13,6% față de aceeași perioadă din 2024, atingând 256 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile urcă cu 12,2%, ajungând la 320 miliarde de lei.

Deși după primele patru luni din 2025 deficitul bugetar scade față de aceeași perioadă din 2024, atât ca procent, cât și ca valoare, după cinci luni deficitul crește din nou, iar procentul rămâne aproape constant.

Ce spune Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții?

„În opinia mea, din păcate, nu sunt suficiente măsurile anunțate de, deja putem să spunem, guvernul Bolojan și de însuși premierul.

Care ar fi măsurile necesare? Măsurile necesare sunt cele recomandate de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Și, la aceste trei instituții internaționale, aș adăuga și Consiliul Fiscal din România. Toate aceste patru instituții recomandă României o consolidare fiscal bugetară care să aibă în vedere două lucruri. În primul rând, că nu vorbim doar de o reducere de deficit, ci de o regândire în totalitate a politicii fiscal-bugetare. Asta înseamnă, pe de o parte, impozite și taxe, și contribuții sociale pe partea de venituri. Iar, pe partea de cheltuieli, felul în care se structurează cheltuielile statului, raportul între cheltuieli curente, cheltuieli de investiții sau cheltuieli de capital și așa mai departe.

Iar, a doua chestiune fundamentală ține, dacă vreți, de regândirea modelului economic al României. Pentru că, pur și simplu, modelul economic, care este bazat pe consum și pe acumulare de datorii publice și private în creștere, nu este unul sustenabil.

Deci, revenind, cele patru entități recomandă o consolidare fiscal-bugetară, în primul rând, pe componenta de venituri. Ceea ce am văzut anunțat de către premierul Bolojan și care este, de fapt, în linie cu rezultatul negocierilor de circa trei săptămâni dintre partidele care compun actuala coaliție majoritară, constituie o încercare, dacă vreți, de consolidare fiscal-bugetară, în principal, și a spune chiar aproape exclusiv, pe componenta de cheltuieli.

Vedeți ceea ce s-a anunțat, anume, să zicem așa, unificarea TVA la 19% pentru anumite bunuri și servicii, și, pe de altă parte, creșteri de accize, de asemenea, CASS pentru pensii mari. Și toate aceste măsuri, dacă adăugăm și impozitarea pe proprietate care va produce efecte de abia pe anul viitor, și regândirea, sau, mai bine spus, majorarea pragurilor de impunere pentru câștigurile din dividende și pentru impozitul de profit, care, de asemenea, vor produce efecte de abia de anul viitor, dacă ne referim doar pe cele de anul acesta, este prea puțin pe componenta de venituri, sau este foarte puțin.

Și atunci greu va fi pe componenta de cheltuieli. Pe componenta de cheltuieli există două zone mari pe care se mai poate interveni, spun eu, până la sfârșitul acestui an. Una este, cred că a fost deja anunțată de premier, dar rămâne de văzut cum va fi pusă în practică. Și este vorba de zona de investiții, zona de cheltuieli de capital. România are cheltuieli de capital foarte mari, sau, mai bine spus, un volum de investiții publice foarte mare, acest volum. În parte, el este finanțat din PNRR și din fonduri europene, din cadrul financiar sau din bugetul financiar multianuar 2021-2027, dar, la aceste două surse se adaugă și finanțările, să zicem așa, 100% naționale. Cele care sunt de la bugetul de stat.

În afară de aceasta, mai este zona, să zicem așa, semnificativă ca volum, dar spinoasă, din punct de vedere al capitalului politic, care ar trebui cheltuit pentru, să zicem, asanarea problemei respective, anume cea a pensiilor speciale. Și aici este o întreagă problematică, o problematică, desigur, foarte complexă. O problematică, să spunem așa, care în cele din urmă, se va tranșa la Curtea Constituțională și nu este una care să producă, să zicem așa, nu este una de natură să producă, într-un termen foarte scurt, reduceri de cheltuieli.

Restul măsurilor pe care le-a anunțat premierul Bolojan și care țin de reducerea, să-i spunem așa, anvelopei salariale, fie pe partea de sporuri ale angajațiilor la stat, mai precis, ale angajațiilor din administrația publică centrală, fie pe partea de posibile restructurări, acestea vor conduce la, să spunem așa, la o linie de coliziune cu sindicate. Și ați văzut deja că prima măsură sau una dintre măsurile anunțate pentru prima ședință de guvern a fost amânată, ca urmare, a reacției sindicatelor care au spus că măsura respectivă nu a trecut prin Consiliul Economic și Social și nu a trecut prin etapele legal necesare în ceea ce privește consultarea cu partenerii sociali.

Deci, senzația mea este că linia pe care s-a mers, anume, de a face ajustarea, în principal, aproape exclusiv, pe zona de reducere de cheltuieli publice, din păcate nu va funcționa în sensul de a putea reduce suficient de mult deficitul public al României, astfel încât, la toamnă, când va urma următoarea serie de evaluări din partea agenților internaționale de rating, să nu ne trezim într-o situație foarte neplăcută, anume cea în care ratingul sau creditul internațional al României ajunge în zona de junk.

Nu prea este realistă ținta de 7%, pentru că trebuie să produci în ghilimele 30 de miliarde în 5 -6 luni. Trebuie să produci 30 de miliarde în plus la buget printr-o combinație de creșteri de venituri și de scăderi de cheltuieli.

Voi face o paralelă cu anul 2010. În anul 2010, în 6 mai, au fost anunțate măsurile care atunci au inclus o reducere a salariilor din sectorul public, pentru tot sectorul public, inclusiv administrație publică locală de 25%, și o reducere, de asemenea, a pensiilor cu 25%. Reducerea pensiilor cu 25% a plecat la Curtea Constituțională și s-a trecut în schimbul acesteia sau în locul acesteia la măsura de creștere a TVA-ului la 24%.

Ei bine, în anul 2010 s-a pornit cu un deficit de 7,1% în 2009 și el a fost redus doar la 6,1%, cu aceste măsuri, să zicem excepționale, măsuri de mare anvergură, mărirea TVA-ului la 24% și respectiv reducerea salariilor în sectorul public, în întreg sectorul public cu 25%.

Deci, pentru a produce acele 30 de miliarde ai nevoie pe ambele componente, și pe cea de creștere a veniturilor fiscale, și pe cea de reducere a cheltuielior publice, de măsuri, dacă vreți, de mare volum, de măsuri care produc imediat bani la buget, fie prin, sau mai bine spus, printr-o combinație de creștere de venituri fiscale și, în același timp, de scăder de cheltuieli.

De aceea, dacă vorbim de scădere de cheltuieli, este zona de investiții, acolo unde este un volum mare și se pot face niște ajustări, deși, acele ajustări au un efect recesionar în economie.

Iar pe partea de venituri, cred că mai devreme sau mai târziu, se va ajunge la acel, să zicem, punct zero, la acel punct al realității în care datele dure sau cifrele dure din economie vor învinge, dacă vreți, mandatul politic sau necesitățile politice sau ceea ce își doresc decidenții politici, astfel încât să producă, vedeți dumneavoastră, cât mai puține nemulțumiri în populație.

Și se va ajunge la acea nevoie de a ridica, să zicem, cât mai repede veniturile fiscale și, cel mai probabil, acest lucru înseamnă o cotă de TVA mai mare la toate bunurile și serviciile”, spune el.