Iulian Stănescu, cercetător în sociologie, ICCV: „Trebuie să ai un buget pe care să funcționezi” | Economia României este blocată de absența planului fiscal

• Proiect buget: Cu 7% ar urma să crească cheltuielile
• Proiect buget: Veniturile bugetare totale ar crește cu 11%, la 736 mld. lei
• Ponderea veniturilor în PIB ar fi 36%, o noutate în istoria României

Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026.
Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat.
Dacă ţara ar fi avut buget, lu­crurile ar fi fost mai simple: acesta este bu­getul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor.
Acum guvernul va adopta un buget care se sprijină pe premise false, adică va adopta politici care nu mai au corespondent în realitate.
Ținta anunțată pentru un deficit bugetar de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor.
Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile.
Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%.
Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului.
PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget.
Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.

Ce impact real are absența bugetului de stat asupra economiei și a cetățenilor?
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător în sociologie în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții?

Lipsa unui plan fiscal aprobat paralizează instituțiile statului, care pot face doar plăți curente la nivelul anului precedent. Iulian Stănescu explică faptul că primăriile și ministerele nu pot iniția achiziții sau lucrări publice, ceea ce „induce un oarecare blocaj în întreaga economie”. Acest impas afectează grav sectorul privat, lăsând companiile fără contracte și în incapacitatea de a-și plăti creditele, furnizorii sau salariații. Din acest motiv, cercetătorul subliniază că „trebuie să ai un buget pe care să funcționezi”.

Cum trebuie gestionat proiectul de buget în actualul context de criză?

Soluția imediată este adoptarea documentului în forma actuală, urmată de ajustări periodice, similar situației din perioada 1998-1999. Iulian Stănescu amintește că și atunci s-au adoptat bugete care „nu rezistau în fapt decât câteva luni”, fiind necesare rectificări multiple pentru a alinia realitatea economică la cea legislativă. Adoptarea rapidă este vitală pentru a debloca fondurile naționale și europene, permițând banilor să circule în economie.

Care este cea mai mare necunoscută care amenință stabilitatea bugetară?

Dincolo de prețul petrolului și inflație, riscul major provine din sfera legislativă internă, mai exact de la Ordonanța 7 pe 2026. Această ordonanță prevede „măsuri de reducere cu 10% a cheltuielilor cu salarizarea în sectorul public” și a fost deja contestată la Curtea Constituțională. Iulian Stănescu avertizează că, dacă această ordonanță este declarată neconstituțională, întregul eșafodaj bugetar – pentru care s-a amânat dezbaterea în Parlament – riscă să se prăbușească.