Iulian Stănescu, cercetător în sociologie, ICCV: „Relația politică compensează date mai puțin bune pe parte economică” | Deficitul României depinde de deciziile externe

• Proiect buget: Cu 7% ar urma să crească cheltuielile
• Proiect buget: Veniturile bugetare totale ar crește cu 11%, la 736 mld. lei
• Ponderea veniturilor în PIB ar fi 36%, o noutate în istoria României

Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026.
Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat.
Dacă ţara ar fi avut buget, lu­crurile ar fi fost mai simple: acesta este bu­getul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor.
Acum guvernul va adopta un buget care se sprijină pe premise false, adică va adopta politici care nu mai au corespondent în realitate.
Ținta anunțată pentru un deficit bugetar de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor.
Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile.
Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%.
Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului.
PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget.
Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.

Cum va reacționa Comisia Europeană dacă România ratează ținta de deficit bugetar?
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător în sociologie în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții?

Relația cu autoritățile de la Bruxelles joacă un rol decisiv în gestionarea procedurii de deficit excesiv. Iulian Stănescu explică faptul că o colaborare politică solidă face ca Executivul european să fie mai înțelegător, oferind țării noastre derogări importante, precum flexibilitatea fondurilor din PNRR. Astfel, o diplomație eficientă poate asigura o procedură mai permisivă, chiar dacă cifrele economice depășesc estimările.

Ce influență are parteneriatul cu Statele Unite asupra ratingului de țară?

Evaluarea financiară a României depinde major de deciziile agențiilor internaționale de rating, dintre care două sunt americane. Cercetătorul subliniază importanța relațiilor cu Washingtonul pentru a preveni o retrogradare, afirmând că „relația politică compensează date mai puțin bune pe parte economică”. Un sprijin politic puternic previne aplicarea unor decizii stricte, bazate exclusiv pe indicatorii macroeconomici negativi.

Cât de grav este impactul noilor împrumuturi într-un context internațional marcat de crize?

Dincolo de ratinguri și negocieri externe, realitatea financiară internă impune rostogolirea unor datorii uriașe. Iulian Stănescu reamintește că „fiecare punct procentual de PIB înseamnă cam 3,5 miliarde de euro datorie nouă”, sume care se adaugă la obligațiile deja existente. Această presiune devine și mai periculoasă pe fondul tensiunilor globale, unde un șoc petrolier poate declanșa o „undă de recesiune” care să lovească direct România și Uniunea Europeană.