- Iulian Stănescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române: Vom avea în săptămânile următoare cel puțin încă un pachet, dacă nu chiar două pachete, astfel încât România, prin execuția bugetară pe care o va avea în acest an, să atingă acea țintă de ajustare de 30 de miliarde.
- Premierul Ilie Bolojan propune un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, ce include majorarea TVA și introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei net.
- Impactul total al măsurilor fiscale și de reducere a cheltuielilor este estimat la 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în 2025 și 76,23 miliarde lei (3,75% din PIB) în 2026.
Premierul Ilie Bolojan anunță noi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și consideră că România nu își permite un deficit ridicat.
Advertisment
Măsurile vizează consumul, prin majorarea TVA de la 19% la 21% și a TVA redusă la alimente, medicamente, cărți, energie și lemne, de la 5-9% la 11%, și veniturile individuale, prin introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei net. Impozitul pe cifra de afaceri în sectorul bancar crește de la 2% la 4%.
Se estimează creșteri de taxe de 10,6 miliarde lei în 2025 (aplicabile din 1 august) și 33,6 miliarde lei în 2026, plus alte 10,92 miliarde lei din ianuarie. Alte măsuri includ creșterea accizelor la carburanți, alcool, tutun, zahăr, impozit pe dividende de 16% din 2026 și majorarea prețului rovignetei.
Titlurile zilei
La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor în 2025, după ce au fost înghețate și în 2024.
Impactul total al măsurilor este de 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în 2025 și 76,23 miliarde lei (3,75% din PIB) în 2026.
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române?
„Impactul general va fi cel de creștere a veniturilor fiscale. Cred că am avut o discuție chiar în această săptămână, în care spuneam că, să zicem așa, pachetul în forma în care a fost el anunțat odată cu instalarea Guvernului, pur și simplu nu este suficient pentru a ajunge la ținta de ajustare fiscal-bugetară prevăzută în documentația sau în poziția României depusă la Comisia Europeană.
Și, ca să fiu foarte clar, este vorba de 30 de miliarde de lei în acest an. Și atunci aminteam faptul că, pur și simplu, nu ajung acele măsuri pentru a face această ajustare și că foarte probabil se va ajunge la TVA de 21%, ceea ce s-a și întâmplat. Vedeți, suntem într-o situație foarte dificilă și această ajustare fiscal-bugetară este necesară, este chiar imperios necesară, pentru că asistăm la o creștere, să zicem așa, rapidă a datoriei publice și ne apropiem de acel punct în care, dincolo de bunăvoința, să zicem așa, de ordine politice din partea Comisiei Europene, ne lovim, pur și simplu, de realitatea piețelor financiare globale.
Iar această realitate a piețelor financiare globale înseamnă dobânzi foarte mari la care se împrumută țara noastră, cele mai mari dobânzi din lumea europeană și înseamnă, în același timp, că ne apropiem vertiginos de ceea ce înseamnă rating-ul de junk din partea agențiilor de rating. Și este foarte important de evitat această situație, pentru că va însemna și dobânzi și mai mari și, în genere, o recomandare de ocolire a României din partea investițiilor străine. Deci, ca să trag linie, era imperios necesar debutul sau începutul acestui proces de consolidare fiscal-bugetară.
Acum, ar fi câteva puncte de atins. Dumneavoastră ați menționat că 23 de miliarde este, dacă vreți, suma globală acestui pachet de măsuri. Pachet de măsuri care vine atât pe partea de venituri fiscale, și le avem aici, cât și pe partea de cheltuieli.
Eu vreau să atrag atenția asupra a cel puțin trei lucruri. Mai întâi că este un echilibru între partea de venituri și partea de cheltuieli. Deși, așa cum se prezentase inițial programul de guvernare, era intenția de a face ajustarea sau consolidarea fiscal-bugetară aproape exclusiv pe zona de cheltuieli.
Și acest lucru este bun. Deci, este bine pentru că instituțiile financiare internaționale FMI, Banca Mondială, dar și Consiliul Fiscal recomandă ca ajustarea să se facă în principal pe componenta de venituri. Iar analiștii din agențiile de rating sunt foarte atenți la recomandările FMI, la recomandările Băncii Mondiale și chiar și cele ale Consiliului Fiscal.
Deci, remarcăm în primul rând un echilibru între partea de venituri și partea de cheltuieli. În al doilea rând, suma respectivă, 23 de miliarde, este mai mică decât ținta de 30 de miliarde. Este mai mică cu vreo circa 6,6 miliarde de lei.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că vom avea în săptămânile următoare cel puțin încă un pachet, dacă nu chiar două pachete, astfel încât România, prin execuția bugetară pe care o va avea în acest an, să atingă acea țintă de ajustare de 30 de miliarde. Și rămâne de văzut care va fi și impactul și, bineînțeles, conținutul celui de-al doilea și, posibil, celui de-al treilea pachet de ajustare. Mai este o altă chestiune foarte importantă, problema justiției sociale.
Vedeți, aceste măsuri, ele sunt dure. Ele sunt dure atât pentru populație sau, mai bine zis, în principal pentru populație, așa cum au fost ele prezentate, dar și pentru mediul de afaceri. Și atunci, când ai asemenea măsuri dure, care, cum să zic, obiectiv vorbind, sunt impopulare, este foarte important să păstrezi sprijinul populației, mai ales că ne așteaptă nu doar o jumătate de an dificil, ci ne așteaptă 2, 3, poate chiar 4 ani de consolidare fiscal-bugetară, 4 ani dificili pentru populație și pentru economie, sau altfel spus, pentru economie și pentru populație în egală măsură.
Și atunci este foarte important, de la început, din startul acestui proces dificil, să captezi și să păstrezi sprijinul populației. Ori face acest lucru prin problema, dacă vreți, a justiției sociale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că în pachetele următoare, mai ales în pachetul numărul 2, să vedem măsuri pe acea zonă care ține de piatra din capul unghiului atunci când vorbim despre nedreptăți în zona de cheltuieli publice, anume pensiile speciale.
Și mai este o a doua zonă, imediat apropiată acesteia, care este amintită în pachetul amintit ieri, și este vorba de salariile, sau mă rog, câștigurile salariale foarte mari din instituțiile publice autofinanțate. Și vorbim aici în principal de entitățile de reglementare, gândiți-vă la ANCOM, la ASF, la ANRE, unde câștigurile salariale medii lunare sunt, sau mai bine zis, pornesc de la 13.000 și pot chiar să depășească 20-24.000 de lei net lunar. Deci este foarte important să fie păstrată această dimensiune a justiției sociale pentru a conserva, pentru a păstra sprijinul populației pentru aceste măsuri.
Atrag atenția că, în ceea ce privește economiile bugetare de un ordin de mărime semnificativ, care chiar să ne ajute la reducerea deficitului, acestea se regăsesc mai ales în zona de pensii speciale, pe zona de instituții autofinanțate, unde sunt într-adevăr acele salarii obscene, acele salarii care, pe drept cuvânt, atrag oprobriul public. Vedem în pachetul anunțat că reducerea sau, mă rog, dacă vreți, câștigul care va rezulta sau care este estimat în urma măsurilor de reducere a câștigurilor salariale de acolo este de 150 de milioane de lei, este 0,01% din PIB. Deci acolo câștigul nu este mare în ceea ce privește consolidarea fiscal-bugetară pe sume și pe procente din PIB, dar, în schimb, este absolut necesar pentru păstrarea sprijinului din partea populației. Și ar mai fi aici o chestiune foarte importantă de amintit, anume maniera în care se fac aceste măsuri, mai ales cele care țin de reducerea cheltuielilor publice și reducerea cheltuielilor publice prin tăierea sau reducerea drepturilor salariale ale angajaților din sectorul public.
Este foarte important dialogul social. Este foarte important ca dialogul social să premergă, să fie înaintea anunțării acestor măsuri, pentru că dacă se întâmplă acest lucru și dacă se continuă, dacă vreți, o anumită campanie care este una de stigmatizare, de demonizare a angajaților din sectorul public, știm că nimic bun nu va urma. Și avem experiența precedentelor două mandate prezidențiale, avem experiența măsurilor de austeritate din perioada 2010-2012.
Asemenea campanii și asemenea măsuri care nu au la bază un dialog social nu vor duce decât la și mai multă ură, la și mai multă dezbinare, la și mai multă scindare în societatea românească și care, în final, conduc la o neîncredere mai mare, la o neîncredere generalizată în stat. Și aici este o chestiune, dacă vreți, personală ce ține de premierul Bolojan și de succesul guvernării acestuia. Anume faptul că e important, spun eu, ca premierul să nu fie văzut, să nu fie perceput, că atunci când anunță aceste măsuri, mai ales când este vorba de măsuri de austeritate care se concretizează în reduceri de câștiguri salariale pentru sute de mii de cetățeni, să nu fie văzut ca având plăcere din acest lucru, ca având o satisfacție.
Pentru că asta îl va duce într-o zonă în care își va pierde mult mai accelerat sprijinul din partea populației. Și ar mai fi doar două lucruri de amintit. Foarte important, pe zona de sporuri, cred că nu s-a luat cea mai înțeleaptă decizie în ceea ce privește sporul pe fonduri europene.
Este foarte important să fie motivați oamenii aceia care lucrează pe fonduri europene, iar economia în acest caz este iluzorie, pentru că plata lor oricum vine din fondurile structurale care sunt atrase de la Uniunea Europeană, deci mai puțin sporul înseamnă o sumă mai mică, vedeți dumneavoastră, care se atrage din acele fonduri europene și care rămâne în cele din urmă în economia națională.
Și un ultim punct cu care aș vrea să închei ce ține de partea de colectare și de reformă ANAF. Nu am văzut nimic în acest pachet și sper să fie în pachetele următoare ceva legat de creșterea capacității instituționale ANAF-ului de a-și îmbunătăți colectarea.
Deci măsurile de austeritate, măsurile pe partea de cheltuieli, care sunt totuși cele mai dure pentru populație, trebuie să fie însoțite de o îmbunătățire pe partea de venituri fiscale, de o îmbunătățire a gradului de colectare din partea ANAF-ului, de în sfârșit acea atacare a zonei de evaziune fiscală, a zonei de tolerare, să zicem așa, a optimizărilor fiscale, care aduce venituri la buget și ne aduce în situația să nu mai fim pe ultimul loc în Europa, în ceea ce înseamnă ponderea veniturilor fiscale în PIB. Și aici este foarte importantă motivația oamenilor din ANAF, recrutarea de oameni și mai bine pregătiți, digitalizarea acestei agenții foarte importante, ori nu am văzut nimic în guvernarea Bolojan în săptămânile care au trecut de la instalarea Guvernului, care să ne ducă spre ideea că într-adevăr reprezintă o prioritate zero a acestei guvernări.
Cred că în linii mari previziunile respective sunt corecte. Ele vor fi atinse. Dacă ele nu sunt atinse, dat fiind că România este cu spatele la zid, ceea ce va urma în urma dialogului cu creditorii internaționali, care în acest stadiu înseamnă, încă, Comisia Europeană, care are bunăvoință pe linie politică față de România și analiștii din agențiile de rating, invariabil, dacă nu se ating țintele respective atât ca valoare nominală cât și ca procent din PIB, acest lucru nu poate să însemne decât măsuri care conduc la o creștere rapidă, imediată, fie a veniturilor fiscale, fie o descreștere a cheltuielilor publice.
Iar aceste măsuri sunt cele mai dure, dacă vreți. Asta înseamnă alte categorii de impozite și taxe, dar în principal de impozite, care vor fi vizate pentru a fi mărite. Iar pe partea de cheltuieli înseamnă, și știm acest lucru din experiența crizelor trecute, crizelor recurente prin care a trecut țara noastră în ultima sută de ani, că statul român va ajunge să nu-și onoreze o parte, cel puțin o parte, din obligațiile pe care le are față de angajații săi și față de beneficiarii de prestații sociale și de servicii publice, care, în fapt, înseamnă populația în ansamblul ei”, spune Iulian Stănescu.