- România crește datoria publică cu 4%/ PIB/an între 2020–2024.
- Datoria publică ajunge la 194 mld. € în 2024, de la 17 mld € în 2008.
- România se apropie de pragul de 60% din PIB, stabilit la Maastricht.
România înregistrează în perioada 2020–2024 cea mai rapidă creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu un avans mediu de 4 puncte procentuale din PIB pe an.
Advertisment
Datoria ajunge la 194 de miliarde de euro, față de 17 miliarde în 2008, ceea ce înseamnă că statul român este tot mai aproape de pragul de 60% din PIB, nivelul considerat de referință pentru stabilitatea fiscală în UE.
Cheltuielile cu dobânzile ating 2,3% din PIB și pot urca spre 3% în 2025–2026. Concordia atrage atenția că, în lipsa unor măsuri graduale, bine calibrate și fără tăieri bruște, România riscă o presiune fiscală accentuată. Alte state care au trecut prin crize, precum Spania, Portugalia sau Cipru, au reușit să-și reducă datoriile în aceeași perioadă.
Titlurile zilei
În schimb, România este acum monitorizată de investitori și agenții de rating, iar direcția politicii fiscale devine crucială pentru a evita dezechilibre majore în anii următori.
Ce spune Iulian Lolea, macroeconomist, Concordia?
„Riscurile concrete, în primul rând, sunt legate de presiunea care ar veni pe bugetul public, pentru că odată cu creșterea datoriei publice este foarte posibil să ne mai crească și costul de finanțare, având în vedere necesarul pe care îl avem în fiecare an, iar creșterea presiunii pe buget o să însemne noi tăieri de cheltuieli publice sau poate creșteri de taxe care vor suprima creșterea economică. Așa cum ați precizat, au fost țări în trecut, în perioada 2010-2020, care s-au confruntat cu această problemă a datoriilor publice foarte mari, care au apăsat pe creșterea economică. Spania, Grecia, Portugalia au avut aproape o decadă pierdută cu creșteri economice foarte mici. Iar ca măsuri este clar ce trebuie să se întâmple. În primul rând, trebuie redus deficitul bugetar.
De aici vine cea mai mare contribuție pentru datoria publică. Trebuie mai multă disciplină. Deficitul bugetar nu se reduce doar prin creșteri de taxe, pentru că acestea vor încetini economia și, până la urmă, se va ajunge în punctul în care mediul privat nu mai poate plăti. Trebuie mai ales disciplină. De asemenea, este foarte important să avem și o predictibilitate, iar cota unică pe care noi am implementat-o în România s-a dovedit a fi un pariu câștigător. Iar continuarea cu această politică fiscală a cotei unice cred că ar ajuta, dar există și alte lucruri unde se poate umbla.
Primul pas a fost făcut de către Guvern. Urmează să intre în vigoare de la 1 august. Este un pas neplăcut, creșterile de taxe. Însă, așa cum am văzut, agențiile de rating și investitorii externi au privit cu ochi buni această parte de consolidare a veniturilor, dacă vreți. Dar ea nu trebuie să rămână așa și este nevoie de consolidare pe partea de cheltuieli. Adică să vedem eficientizare, să vedem o mult mai bună colectare pe partea fiscală, pe partea de TVA, pe partea tuturor taxelor. Astfel că vrem să vedem și de acolo măsurile implementate. Până acum am văzut doar niște vorbe.
Încă nu avem un pachet concret, încă nu vedem reduceri de cheltuieli semnificative. Deci acolo trebuie să se umble în perioada imediat următoare. Pentru că altfel, peste 2 ani, chiar și cu aceste creșteri de taxe care au fost anunțate, o să ajungem fix în același loc. Și vreau să nu ne mai mințim singuri, pentru că România acum este o economie mare. Este un alt tip de animal, dacă îmi permiteți, față de ce s-a întâmplat în 2007-2008, în criză, atunci eram mici, puteam fi salvați foarte ușor, se putea interveni. Acum, orice investitor se uită, orice finanțator extern se uită cu mult mai multă atenție. Pentru că, dădeam eu un exemplu, datoria publică a României acum este cât tot PIB-ul Ungariei. Adică vorbim despre cu totul alt nivel. Și trebuie să fim foarte atenți”, spune el.