Irina Chițu, fondator, FinZoom: Recomandarea principală este să gestionăm activ riscul financiar, indiferent că suntem firme sau persoane fizice

• Expunerea românilor pe creditele în valută e la doar 8,5%.
• În segmentul corporate, 52% sunt credite în lei (120,3 mld. lei).
• În tot sistemul bancar, doar 30% sunt credite în valută.
• Creşterea cursului afectează o mică parte din debitorii retail.
• Majoritatea debitorilor retail au finanţări în lei.
• În ultimii 5 ani, cursul valutar crește cu doar 4%.
• În 2023 şi 2024, cursul se blochează la 4,97 lei/euro.
• T1/2025: Rezervele valutare ajung la 62 mld.euro.

Dacă nu ar fi fost alegerile, creşterea cursului valutar ar fi fost chiar salutată de piaţă, pentru că de mult se aştepta creşterea cursului, scrie FINI în ZF.

De doi ani cursul a stat la 4,977 lei pentru un euro, iar în ultimii 5 ani a crescut cu numai 4%, deşi am sărit dintr-o criză în alta – Covid, război, creşterea preţurilor la energie, a inflaţiei şi apoi a dobânzilor, deteriorarea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, şi nu în ultimul rând creşterea deficitului bugetar la nişte niveluri total nesustenabile care a adus majorarea fără precedent a datoriei publice.

Riscul la adresa României crește substanţial, iar reducerea ratingului şi aruncarea noastră în categoria “junk” pare să fie doar o chestiune de săptămâni.

Deja reducerea ratingului este inclusă în preţul dobânzilor la care se tranzacţioneaza România.

Problema e că situaţia bugetară s-a deteriorat, economia este în pierdere de viteză, companiile fac trei paşi înapoi, investiţiile noi se reduc, angajările sunt puse pe hold.

Dacă nu luăm banii europeni din PNRR, dacă programele cu UE sunt oprite, aşa cum se discută, dacă nu mai intră miliardele de euro- zeci de miliarde de euro de la UE – s-ar putea să ne trezim cu economia într-un “hard landing”, ceea ce va lovi în plin businessul din România.

Fără banii de la UE piaţa se va restrânge substanţial şi va deveni foarte, foarte scumpă, mai spune Fini.

Ce urmează pentru piața valutară și pentru piața monetară?

Ce spune Irina Chițu, fondator, FinZoom?

Fără banii de la UE piaţa se va restrânge substanţial şi va deveni foarte, foarte scumpă. Indiferent cine vine la putere, situatia fiscala si economica a Romaniei va arata la fel. Ce urmeaza in piata valutara si in piata monetara?

„Piața valutară și cea monetară sunt în acest moment profund influențate de aceste dezechilibre fiscale, de incertitudinile politice și da, dacă România nu reușește să atragă fonduri europene în mod constant, fie că sunt ele din PNRR, că din fonduri structurale, presiunea pe cursul de schimb va crește în continuare și asta înseamnă un leu mai slab, costuri mai mari pentru toți actorii economici, iar pe partea monetară PNRR va rămâne în prudentă, pentru că nu cred că vom vedea scăderii de dobândă în niciun caz în perioada următoare, se așteptau și la scăderea anului acesta pentru că inflația a început să coboare, numai că acum inflația persistă, riscurile fiscale nu sunt sub control, așa că vom avea în continuare volatilitate pe curs valutar rate de dobândi ridicate, da, pe termen mai lung decât se estima, costuri de finanțare ridicate, vedem atât pentru stat cât și pentru economie, adică indiferent de cine guvernează, cifrele nu se schimbă. Trebuie readus încrederea piețelor finanțate, trebuie recâștigate, dar prin măsuri clare, nu promisiuni”, spune ea.

Ce le recomanzi firmelor cu credite, dar si persoanelor cu credite, in aceasta perioada?

„Avem o perioadă de dobânzi ridicate și incertitudine economică, practic recomandarea principală este să gestionăm activ riscul financiar, indiferent că suntem firme sau persoane fizice. Adică, de exemplu, dacă ne referim la firme, ar fi bine să-și revizuiască planurile de investiții și să evite supraîndatorarea, deci prudența este cuvântul de bază, să se caute poate surse alternative de finanțare, market leasing-ul sau factoring-ul, fonduri nerambursabile, cash flow-ul este foarte important să se monitorizeze și să se evite expunerea pe clienți nesiguri și nu în ultimul rând să se discute proactiv cu banca, să se caute soluții de restructurare, de reeșalonare, de plafonare poate a dobânzilor, pentru că, să nu uităm, firmele au creditele dependente de ROBOR. La ele nu există IRCC-ul, de exemplu, și foarte puține sunt cu dobânzi fixe. Adică, chiar, aproape inexistente dobânțile fixe când vorbim despre creditele companiilor.

De aceea, soluții de restructurare și de reeșalonare și de plafonare, poate, de dobânzi sunt o soluție pentru cei care sunt cu creditele la limită. Iar pentru persoanele fizice, din nou, să se evite aranjamentele de credit pe termen lung și cei care au deja rate să ia în calcul refinanțarea, dacă nu au făcut-o deja, să se treacă la dobândă fixă, pentru că aici sunt soluții.

Sunt peste 12 bănci în piață cu oferte cu dobândă fixă, sub valoarea indiciului IRCC de 5,5%. Deci, cele mai mici dobânzi variabile în momentul acesta sunt de 9-10%. Ori avem dobânzi fixe, băncile vin cu oferte de dobânzi fixe, la jumătate, la 4,57%, 4,5%, până în 5,5%, cum am zis, sunt 12 bănci. Deci, să se ducă spre dobândă fixă și, la nivel personal, să se construiască acel fond de rezervă de minim 3-6 luni de cheltuieli esențiale. Adică, trebuie să ne gândim fiecare și în propria casă, familie, la propriul buget, dar dacă suntem și antreprenori sau conducem o companie, trebuie să ne gândim la bugetul companiei. Deci, pe scurt, e o perioadă de prudență, iar dialogul cu banca poate să facă diferența între o traversare liniștită a acestui context și o criză personală”, continuă ea.