Ioana Arsenie, strateg financiar,Trusted Advisory Strategy & Finance: Această înlocuire cu taxarea agresivă a cheltuielor cu afiliații s-ar putea să ne ducă în mari discuții și o colectare la fel de slabă precum impozitul minim

• Măsură: Schimbarea modului în care sunt taxate multinaționalele.
• Nazare: Schimbăm modul în care tratăm multinaționale.
• Nazare: Schimbăm taxa pe cifra de afaceri a multinaționalelor.

Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, prezintă ieri cele mai importante măsuri din pachetul fiscal numărul 2. Schimbarea modului în care sunt taxate multinaționalele. Este eliminat impozitul de 0,5% din cifra de afaceri a companiilor cu afaceri de peste 50 mil. €.

Noua taxă vizează exact cum exportă profitul multinaționalele. “Permitem cheltuieli deductibile de 3%, iar ce trece după e taxat cu 16%, spune Nazare. O altă măsură vizează reglarea relației dintre ANAF și Ministerul de Finanțe. ANAF va fi coordonată de MFP, dar activitatea de control rămâne la ANAF, spune ministrul.

Altă măsură se referă la o taxă pe fluxurile extra comunitare de coletele sub 150 euro, de 25 de lei pentru fiecare colet. Altă măsură? Capitalul social al firmelor va fi 8.000 de lei.

Altă măsură vizează ca persoanele juridice să dețină un cont în bancă. La fel și băncile, care vor fi obligate să deschidă un cont pentru acele companii.

Pentru că sunt 698.000 companii care nu au un card bancar, motivează Nazare. Vom obține 1,3 mld. lei prin taxa coletelor, iar din taxarea multinaționalelor obținem între 1,7 și 2 mld. lei.

Ce spune Ioana Arsenie, strateg financiar,Trusted Advisory Strategy & Finance?

„Eu cred că mergem în direcția de structurare-restructurare a economiei, un subiect pe care noi l-am mai discutat cu câteva săptămâni în urmă. Venim și facem puțină ordine în zona întreprinzătorilor și a companiilor mici. Și ce-mi doresc este ca aceste măsuri chiar să funcționeze, adică să fie proceduri transparente și scalabile, automatizate de aplicare și control, fără erori cum au fost, de exemplu, acele anomalii de inactivări de societăți cu sedii sociale aflate la birouri comune, despre care a vorbit toată piața, au vorbit toate companiile, care multe dintre ele s-au trezit fără coduri de TVA și blocate în activitatea lor economică.

Sunt măsuri bune. E bine că nu mai avem plafonul pentru POS. Deci, practic, vedem fluxurile de numerar, ANAF are vizibilitate maximă asupra economiei. De asemenea, faptul că ne uităm și la companiile inactive, la companiile care stau cu datorii ani de zile sau chiar apelează la niște eșalonări obținute cu ușurință, mai ușor decât o bancă le-ar finanța acele datorii. E bine. Sunt niște subiecte care aduc echitate pentru contribuabili onești, care funcționează într-o logică economică și fiscală sănătoasă.

Tema este chiar mai complicată. Eliminarea impozitului minim, impozitării cifrei de afaceri sunt un lucru extrem de bun, nu avea un fundament economic, însă mă tem că am o rezervă. Această înlocuire cu taxarea agresivă a cheltuielor cu afiliații, bine și este inspirată într-un model adaptat din Statele Unite, s-ar putea să ne ducă în mari discuții și o colectare la fel de slabă precum impozitul minim. Eu cred că trebuie să accentuez într-o poziție total neutră. Am fost un om de multinațională 10-12 ani, dar în ultimii 10 ani lucrez spre pondere în companii românești. Această asumție că multinaționalele exportă profiturile în mod curent și o fac ca practică și este perpetuată această asumție în mod agresiv în spațiul public, inclusiv de autorități, este puțin exagerată. Pentru că, așa cum însuși ministru de finanță a afirmat ieri, nu există plasabilitate, nu există informații suficiente și studii de caz, de aceea exprim această rezervă. Și mă aștept ca în perioada următoare totuși aceste consultări, dezbateri publice să vină să răspundă la niște întrebări pe care jucătorii le vor pune.

Eu văd cel puțin trei situații la care trebuie să aducem clarificări. De exemplu, avem un grup multinațional care se localizează în România, intră pe piața din România și în acest moment de investiții, evident nu generează o cifră de afaceri, dar chiar în acel moment vine cu input în România, că e capital, că sunt servicii oferite de headquarter sau know-how. Deci, noi în acest moment investițional de mare impact pentru un grup internațional, venim și blocăm din punct de vedere fiscal.

O altă întrebare pe care o poate pune o organizație este de ce mă forțezi pe mine totuși? Ai spus că nu vrei să te amesteci în activitatea mea economică, dar totuși, eu și un concurent de aceeași dimensiune funcționăm diferit. Eu am operațiune în România, dar le gestionez administrativ să zic în Polonia, unde am un centru logistic, iar concurentul meu are toate operațiunile în România. Eu plătesc în Polonia pentru acele servicii. Am raționamentele mele la nivel de grup pentru care m-am organizat așa. Iar tu, stat român, vii și mă forțezi să îmi regândesc această structură și fac lucrul ăsta poate pentru jumătate de an, pentru că s-ar putea să vii și să reconsideri această taxă.

Și un alt treilea punct, care probabil nu se va clarifica, este că această taxă a fost anunțată în 2026 să fie aplicată pe baza lui 2024. Și aici mă întreb ce facem. Venim și ajustăm niște cifre deja auditate, niște cifre pe care companiile au luat niște decizii de dividend, de capitalizare, de investiții. Ne poziționăm în felul acesta. Uite cum se erodează încrederea unei companii internaționale într-un mediu de business, care de altfel are foarte mult potențial. Și aș încheia spunând că e important ca aceste măsuri să aducă echitate și fundament economic și fiscal corect și nu să vină într-o măsură agresivă, într-un demers agresiv să vedem cum facem să mai adunăm niște bani la buget”, spune ea.