Ioana Arsenie, strateg financiar: Creșterea impozitării directe înseamnă o scădere a venitului net, atât pentru salariați, cât și pentru micii întreprinzători

• Veniturile fiscale din România reprezintă sub 28% din PIB.
• Media UE a veniturilor fiscale este de peste 40% din PIB.
• Guvernul României vrea să majoreze impozitul pe venit la 16%.
• Guvernul României vrea să majoreze impozitul pe dividende la 16%.
• Impozitele pe venit și pe dividende sunt în prezent la 10%.
• Comisia Europeană propune și majorarea TVA la 21%, de la 19%.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
• Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
• Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024..
• Datoria externă pe termen lung ajunge la 156,8 mld. €.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.

Guvernul României și Comisia Europeană analizează majorarea impozitului pe venit și pe dividende la 16%. Adică o creștere de la 10% în prezent pentru ambele impozite.

Această propunere vine pe fondul unei situații bugetare tot mai tensionate și ar putea fi completată de o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, adică de la 19% la 21%.

Deficitul bugetar trece de 9% din PIB în 2025, cu mult peste ținta agreată cu Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv. Ținta convenită presupunea ca România să reducă deficitul sub 7% în 2025 și să continue trendul descendent până la o valoare sub pragul de 3% în anii următori.

Ce spune Ioana Arsenie, strateg financiar?

„Creșterea impozitării directe înseamnă o scădere a venitului net, atât pentru salariați, cât și pentru micii întreprinzători, în principiu, pentru asociați. De văzut, câte companii vor putea crește bugetul salarial cu 5-6% ca să compenseze scăderea venitului net și aceasta ar însemna pentru companiile respective o scădere a profitabilității, care mai departe, agregat, înseamnă o scădere a PIB-ului. Mai puțin bani în economie prin creșterea impozitării dividendelor înseamnă o posibilă scădere a consumului, de ce nu, și, cumva, corelat cu prudența mai mare a oamenilor să ducă o scădere a colectării în zona de TVA. Deci, toate aceste corelații între taxe trebuie avute în vedere într-o decizie optimă privind creșterea eventuală parțială a unora dintre taxe.

Noi am mai trecut prin acest moment de creștere a TVA-ului și pentru moment poate să se întâmple așa, dar, în practică, prețurile cresc mai mult decât acel procent de 2% și este un moment prin care furnizorii și în tot lanțul de producție, distribuție, se propagă o creștere de prețuri. Deci, cumva și mai multă prudență și o scădere a consumului. De ce nu și mai multă zonă gri? Căci la TVA cunoaștem că avem o colectare deficitară și poate că într-un final TVA-ul colectat la bugetul de stat să nu crească și să nu ajute, de fapt, această măsură. Noi n-am încercat niciodată o scădere. Într-un moment de cumpănă, într-un moment de strânsoare la buget n-am încercat să vedem ce ar fi dacă impozitarea muncii, de exemplu, ar scădea și dacă poate cele 1 milion sau câte sunt contracte de muncă la nivelul salariului minim, probabil, o parte în zona gri, ar fi fiscalizate mai bine.

Dacă nu afectăm mediul privat, e clar că trebuie să ne uităm la aparatul bugetar și trebuie să vedem ce cheltuieli acolo sunt ușor de ajustat, dar toate acestea vor crea, de asemenea, o zonă de nemulțumire și un efect de neîncredere și prudență. Deci, eu cred că principala măsură ar putea să fie în zona de economie gri și în zona de colectare a TVA-ului, unde ar trebui utilizate toate mecanismele digitale pentru mai bune rezultate. Dar mi-e frică că, până la urmă, se vor lua niște măsuri de creștere a impozitării directe, sau chiar și TVA, deși s-a promis foarte mult în zona asta și așteptările sunt foarte mari. Deci, cumva, este destul de greu ceea ce urmează și aș spune, mai ales pentru mici întreprinzători care, din 2026, afacerile de la 100 la 250.000 de euro vor fi fiscalizate undeva la 30% cu tot impozit pe profit, deci nu mai sunt micro-întreprinderi, plăteau, un 15% global vor trece, deci la un 30-31% cu 16% impozit pe profit, 16% impozit pe dividende și sănătate la dividende. Deci, o fiscalizare foarte mare și, de ce nu, poate vom vedea afaceri închise, poate vom vedea contracte de muncă închise. Deci, per ansamblu, colectarea veniturilor la bugetul de stat să nu fie în creștere, de fapt”, spune ea.