Cu investiţii de circa 28 de milioane de euro, zece dintre cele mai mari oraşe din România, exceptând Bucureştiului, ar putea să-şi asigure întregul consum de energie din surse regenerabile, montând panouri solare pe acoperişurile clădirilor publice, este concluzia unui studiu Greenpeace.
Advertisment
Cel mai mare consum de energie dintre oraşele din provincie incluse în cercetare este înregistrat în Iaşi, care consumă peste 6 MWh. Alte oraşe, precum Satu Mare şi Ploieşti, au un consum mai mic de 2 MWh anual. Necesarul de investiţii pentru exploatarea potenţialului de energie fotovoltaică pe clădirile administraţiei locale variază între sub 1 milion de euro în Satu Mare şi 4,2 milioane de euro în Iaşi, la un cost mediu estimat de 750.000 de euro per MWp instalat.
„Mai mult, investiţiile în exploatarea potenţialului de energie solară pot duce la crearea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel local în următorii ani şi la reducerea cu peste 13.000 de tone de dioxid de carbon emise în aer. Electricitatea produsă de pe urma acestor instalaţii ar putea înlocui o centrală pe gaze fosile de circa 10 MW. Finalmente, calitatea aerului s-ar îmbunătăţi prin faptul că producţia centralelor pe bază de cărbune şi gaze ar fi mai redusă“, notează autorii studiului „O resursă nefolosită – Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România“, realizat în contextul creşterii preţurilor la energie.
În 2021, preţul mediu spot al energiei a fost de 114,7 euro pe MWh, de 3,3 ori mai mult faţă de media din 2020, la începutul acestui an apropiindu-se chiar de pragul de 200 de euro pe MWh. În vreme ce autorităţile publice închid ochii în faţa potenţialului fotovoltaic al clădirilor precum primării, spitale sau şcoli, investitorii privaţi îl îmbrăţişează larg. De la mici consumatori de energie la fabrici, ferme sau retaileri de mari dimensiuni, toţi văd în proiectele solare colacul de salvare din faţa facturilor cu valori-record la energie. Dedeman, Penny şi Agricola Bacău sunt doar câteva dintre companiile care au decis să investească în panouri solare pentru a-şi acoperi parţial necesarul de energie.
Datele centralizate de ZF pentru Atlasul de Business al României arată că în perioada 2020-aprilie 2022 au primit avizele sau contractele de racordare la reţea peste 2.300 MW în proiecte de energie solară de mari dimensiuni. La aceşti MW se adaugă proiectele persoanelor fizice sau ale micilor companii, cei care s-au transformat în mici producători de energie, un club cu circa 14.000 de membri la finalul anului trecut.