ING Bank: România ar putea intra în topul celor mai puternice zece economii din UE

• România ar putea atinge un PIB de 700 miliarde de euro în următorul deceniu, cu o creștere anuală de 3-3,5%.
• În ultimii 30 de ani, PIB-ul României a crescut de la 26,6 miliarde euro în 1994 la aproape 357 miliarde euro în 2024.
• Absorbția eficientă a celor 28 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Economia României s-ar putea dubla în următorii zece ani, iar PIB-ul să ajungă la valoarea de 700 de miliarde de euro, cu un ritm mediu de creştere de 3-3,5% pe an şi o inflaţie medie similară, conform raportului „30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING”, lansat de ING Bank România, citat de ZF.

România are potențialul să devină una dintre cele mai puternice zece economii din Uniunea Europeană în următorul deceniu. Această transformare depinde în mare măsură de creșterea PIB-ului și de utilizarea eficientă a fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investiţiile străine şi aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creştere economică accelerată în ultimele trei decenii”, spune Valentin Tătaru, Economist-Şef, ING Bank România.

Care sunt etapele transformării economice?

• Tranziția către economia de piață (1990-2000): O perioadă marcată de restructurări și adaptări.
• Boom economic (2000-2008): Creștere medie anuală a PIB-ului de 6,1%.
• Criza financiară și recuperarea (2009-2014): Impactul crizei globale asupra economiei românești.
• Expansiunea post-criză (2014-2020): O revenire treptată și consolidarea economiei.

Raportul ING Bank arată că, în ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024.

„Cel mai redus număr de salariaţi din economie fost înregistrat în 2011, când pe piaţa muncii s-au resimţit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajaţi. Anul acesta, efectivul salariaţilor a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariaţi la jumătatea lui 2024”.

Ce date ies în raportul ING despre sănătate și educație?

Educaţia şi sănătatea, două dintre sectoarele esenţiale pentru dezvoltarea României, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani, însă subfinanţarea acestor domenii s-a reflectat şi în evoluţia indicatorilor de performanţă aferenţi.

De exemplu, în anul 1994, rata analfabetismului funcţional pentru absolvenţii de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluţii nefaste este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB în România faţă de 4,8% media Uniunii Europene).

În schimb, în sectorul sănătăţii, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (faţă de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranţa de viaţă a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).

Raportul vine cu date despre numărul de locuințe

Raportul ING Bank mai arată că în ultimii 30 de ani, numărul de locuinţe a crescut destul de constant în România. Astfel, la finalul anului 2023, au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuinţe, cu 25% mai mult decât în 1994. Pe lângă numărul locuinţelor, a crescut şi dimensiunea acestora. De la o suprafaţă medie de 34 metri pătraţi/ locuinţă în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătraţi în 2023, adică cu 43% mai mult faţă de 1994. În Bucureşti, timpul mediu pentru achiziţionarea unei locuinţe de 55mp este de aproximativ 8,5 ani, iar în Cluj Napoca de 12 ani, în comparaţie cu peste 18 ani în Praga sau 16 ani în Budapesta.