Inflaţia scade în februarie, de la 5% la 4,9%. Ovidiu Folcuț, profesor universitar, URA: Este evident că va trebui să ne împrumutăm din nou, iar dobânzile sunt foarte favorabile

• 2 luni/2025 vs 2 luni/2024: deficitul comercial e la 5,61 mld.€.
• 2 luni/2025 vs 2 luni/2024: deficitul comercial are +1,46 mld.€.
• Februarie 2025 vs februarie 2024: importurile cresc cu 6,3%.
• Februarie 2025 vs februarie 2024: exporturile scad cu 0,7%.
• 2 luni/2025 vs 2 luni/2025: Importurile cresc cu 8,2%.
• 2 luni/2025 vs 2 luni/2025: Exporturile cresc cu 0,7%.
• 2024: importurile României cresc cu 3,3%.
• 2024: exporturile României scad cu 0,4%.
• Guvernul crede într-o creştere economică de 2,5%/2025.
• Salariile nu mai cresc cu două cifre ca în anii trecuţi.
• INS: Salariile au +4,5% în februarie, la o inflație de 4,9%.

Când exporturile scad, economia suferă. Exporturile scad în februarie 2025 faţă de februarie 2024 cu 0,7%. Dar importurile cresc cu 6,3% în perioada menționată. Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi crește la 4,8 mld. euro în primele două luni din an, faţă de 2,6 miliarde de euro, în primele două luni din 2024 – un plus de 84%. Guvernul crede într-o creştere economică de 2,5% în acest an – pe această creştere şi-a fundamentat bugetul. Dar salariile nu mai cresc cu două cifre ca în anii trecuţi – INS arată că aprecierea reală a salariilor în februarie e de 4,5%, la o inflaţie de 4,9%, scrie ZF. Deci angajaţii nu mai au creşteri salariale reale peste inflaţie, ca în trecut. Inflaţia scade nesemnificativ în februarie, de la 5% la 4,9%. Salariile cresc cu peste 9% an/an, dar inflaţia muşcă încă bine din aceste venituri.

Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, URA, pentru Aleph Business?

Este vorba doar despre o criză externă?

„Mai degrabă, ultima parte a mesajului nostru e valabil pentru că, referitor la criza externă, avem cifre aici pe primele două luni ale anului și chiar dacă, sigur, nu putem trage niște concluzii doar după două luni, președintele Trump s-a instalat la Casa Albă undeva prin 20 februarie. Dacă îmi amintesc eu corect. E greu de crezut că putem pune pe seama turbulențelor generate de tarifele vamale americane mai repede. Dacă vrem să alegem o cauză externă, ne putem uita un pic la evoluțiile din Europa, mai degrabă la stagnarea Germaniei, dacă vreți, de care noi depindem într-o proporție foarte mare, dar cauzele fundamentale țin de noi, sunt cauze interne. E o lipsă de competitivitate nu doar din ultimele două luni, ci a-la-long și aici va trebui să găsim resorturi necesare să schimbăm ceva”, spune el.

Ce semnal transmite investitorilor internaționali o astfel de dinamică comercială?

„Fără îndoială spunem faptul că vom avea un deficit comercial semnificativ și anul acesta și mai mult decât atât că vom încerca atât cât o să putem să atragem investiții străine mai mari pentru a compensa cumva acest deficit. Gândiți-vă că noi avem anual un deficit de 30 și ceva de miliarde. Cele 30 și ceva de miliarde sunt compensate doar parțial, să spunem, de investiții străine directe, care nu prea mai trec în ultimii ani de 6-7 miliarde și mai sunt așa numitele remitențe, banii trimiși de români care lucrează în străinătate, care probabil sunt undeva pe la 10 miliarde, dar totalul lor ajunge abia la jumătate din deficitul comercial pe care îl avem. Și atunci este evident că va trebui să ne împrumutăm din nou, iar dobânzile la care ne împrumutăm, le cunoaștem, sunt foarte favorabile”, adaugă Ovidiu Folcuț.

Ce politici ar putea stimula exporturile românești în actualul context economic?

„Cel mai probabil și cred că imediat după ce vom încheia alegerile prezidențiale, va exista o relaxare a cursului de schimb. O relaxare a cursului de schimb, fără îndoială, ar ajuta exportatori. Probabil că nu va fi o relaxare, știu eu, dramatică sau extrem de semnificativă, dar cel mai probabil Banca Centrală nu va mai susține cu aceeași fervoare cursul de schimb pentru a-i ajuta un pic pe exportatori și a diminua pe cât posibil importurile. În egală măsură dacă ar fi să ne gândim la elemente, hai să spunem, dincolo de elementul punctual care înseamnă deprecierea ușoară a cursului de schimb, cred că ar trebui să ne uităm un pic la planul Draghi și la faptul că se vorbește de o reindustrializare a Europei și o reindustrializare a României, și cumva să ne găsim loc în această reindustrializare pentru a echilibra pe termen mediu și lung acest deficit comercial pe care îl avem”, răspunde Folcuț pentru Aleph Business.

Dacă ați avea puterea de a implementa o singură reformă majoră în economia României, care ar fi aceasta?

„N-aș putea spune că mă pricep la toate domeniile economiei, așa că dați-mi voie să rămân la unul singur, dar fără cuvântul reformă, că deja au obosit pe toată lumea ideea, să rămân la educație și să vă spun că probabil dacă ar exista o înțelegere transpartinică pe termen lung în privința creșterilor semnificative în domeniul educației, acest lucru ar ajuta per ansamblu întreaga țară în orice fel de domeniu, ar atrage mai multe investiții străine, ar ajuta mai mulți tineri să rămână sau să se întoarcă în România și cu certitudine pe termen lung ne-ar fi mult mai bine, doar că efectele, așa cum vă spuneam, nu sunt de azi pe mâine, sunt în foarte mulți ani și nu știu dacă reprezentanții lumii politice au atât de multă răbdare încât să aștepte până se vor vedea efectele unei astfel de măsuri”, adaugă el.