• BNR estimează o inflație de 7,4% la finalul anului 2026
  • Inflația ar urma să scadă la 3,7% în decembrie 2027
  • Dragoș Huru avertizează asupra datoriilor și problemelor fiscale

Inflația din România îți va afecta bugetul și în următorii ani. Banca Națională a majorat prognoza pentru finalul lui 2026 la 7,4%, de la 6,1%. Pentru decembrie 2027, estimarea urcă la 3,7%, de la 3,4%. Mugur Isărescu explică revizuirea prin scumpirea energiei și a carburanților. Dragoș Huru, profesor la Academia de Studii Economice din București, avertizează că problemele interne pot menține presiunea asupra prețurilor.

BNR estimează că inflația revine în țintă abia în 2028

Banca Națională a prezentat noua prognoză privind evoluția inflației. Estimarea pentru decembrie 2026 urcă la 7,4%, cu 1,3 puncte procentuale peste prognoza anterioară.

Pentru finalul anului 2027, BNR anticipează o inflație de 3,7%. Revenirea în intervalul țintei, cuprins între 1,5% și 3,5%, este așteptată în primul trimestru din 2028.

Titlurile zilei

Tineri Antreprenori revine cu ediția a 11-a și pune accent pe creșterea strategică a afacerilor

O inflație mai mică nu înseamnă că prețurile revin la nivelurile anterioare. Înseamnă că ritmul scumpirilor încetinește.

Principalul motiv al revizuirii este creșterea prețurilor la energie și combustibili.

„Nu ne mai așteptăm la o scădere datorită, în principal, ca să nu zic exclusiv, evoluției prețurilor la produsele petroliere și la energie”, spune Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR nu anticipează scumpiri neobișnuite de sărbători. El estimează prețuri relativ stabile sau creșteri comparabile cu cele din anii precedenți.

Mai multe detalii despre estimările băncii centrale găsești în articolul Aleph Business despre prognoza inflației.

Dragoș Huru avertizează că 2027 poate fi mai dificil pentru România

Dincolo de prețurile energiei, România se confruntă cu datorii și presiuni asupra bugetului de stat.

„Problema noastră nu este 2026, ci 2027”, spune Dragoș Huru , profesor de economie la ASE.

Economistul atrage atenția asupra obligațiilor de plată ale statului. Acestea se suprapun peste epuizarea efectelor unor măsuri fiscale temporare.

Creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor au contribuit la reducerea deficitului. Totuși, impactul lor asupra bugetului nu poate continua la nesfârșit.

„Va trebui să vorbim de măsuri permanente în locul celor temporare”, explică Huru.

În opinia sa, România are nevoie de un buget credibil, adoptat rapid, cu o țintă clară de deficit. Economistul consideră că fiecare cheltuială permanentă trebuie să aibă și o sursă sigură de finanțare.

Dragoș Huru spune că inflația este alimentată și de probleme interne

Scumpirea energiei afectează întreaga Europă. Totuși, Dragoș Huru consideră că diferența dintre inflația României și cea europeană indică și probleme structurale interne.

„Această diferență înseamnă inflație produsă acasă”, afirmă economistul.

Printre factorii menționați se află cheltuielile publice, taxele pe consum și presiunile asupra cursului de schimb.

Huru critică și investițiile publice care nu contribuie suficient la dezvoltarea economiei. În opinia sa, proiectele finanțate din fonduri europene trebuie să genereze beneficii economice pe termen lung.

Economistul atrage atenția și asupra dependenței României de importuri. Aceasta poate amplifica efectele scumpirilor externe asupra prețurilor interne.

„Eu cred că mai departe derapajul pe care noi îl avem ține în primul rând de faptul că avem probleme structurale interne.”

BNR menține dobânda la 6,5% pentru a limita inflația

Banca Națională a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%.

Decizia reflectă dificultatea de a reduce inflația fără să afecteze suplimentar o economie care pierde din viteză.

O dobândă mai mare poate tempera consumul, dar crește și costul creditelor. În schimb, o reducere prea rapidă poate alimenta noi presiuni asupra prețurilor.

Dragoș Huru consideră că politica monetară nu poate rezolva singură problemele economiei românești. El susține că sunt necesare schimbări fiscale și investiții care să crească productivitatea.

Pentru populație, următorii ani pot aduce scumpiri mai lente, dar nu automat o recuperare a puterii de cumpărare.

Pentru companii, provocările rămân costurile energiei, finanțarea și cererea internă slabă.