Inflația din România e la 5,1%. Adrian Codirlașu, președinte, CFA România: Atât timp cât vom avea aceste deficite bugetare, vom avea și inflație ridicată

• România are, în martie, cea mai mare inflaţie anuală în UE: 5,1%.
• E urmată de Ungaria cu 4,8% şi Polonia cu 4,4%, potrivit Eurostat.
• Cea mai mică inflaţie e înregistrată în Franţa: 0,9%.
• La nivelul UE, rata inflaţiei coboară la 2,5%, de la 2,7% în februarie.
• BCE reduce dobânda-cheie a 7-a oară în ultimul an.
• Dobânda-cheie în UE este de 2,4%.
• În aprilie 2024, dobânda-cheie în UE este de 4,5%.

România are, în martie, cea mai mare inflaţie anuală dintre ţările membre UE, cu o rată de 5,1%. E urmată de Ungaria cu 4,8% şi Polonia cu 4,4%, arată datele Eurostat. Cea mai mică inflaţie e înregistrată în Franţa -0,9%, Danemarca -1,4% şi Luxembourg -1,5%. La nivelul UE, rata inflaţiei coboară, în martie, la 2,5%, de la 2,7% în februarie. În martie 2024, rata medie la nivel european era de 2,6%. În cazul României, inflaţia e pe un trend descendent în ultimele luni, de la 5,5% în decembrie 2024.

Ce spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business?

România are cea mai mare inflație în martie dintre țările membre UE, potrivit Eurostat. Ce factori interni contribuie la această situație?

„Cum menționează și BNR de fiecare dată în comunicatul de presa, aferent deciziei de politică monetară. Politica fiscală e principalul risc asupra inflaței. Și în acest cadru trebuie să includem și deficitul bugetar. Practic, ce înseamnă 9% deficit bugetar? Ce s-a întâmplat anul trecut? Practic, au fost tipăriți 9% din PIB bani. Bani care caută să cumpere bunuri și servicii. De aici presiunea asupra inflației. Atât timp cât politica bugetară rămâne la nivelul acesta de deficite, vom avea în continuare inflație ridicată. Vedem, deja este cea mai mare inflație din Uniunea Europeană”, spune el.

Cum influențează politicile fiscale și monetare actuale traiectoria inflației și ce ajustări sunt necesare pentru a asigura stabilitatea economică?

„Din două tipuri de politici poate fi influențată rata inflației. Politica monetară și vedem că Banca Centrală menține rata de dobândă de politică monetară constantă din toamna anului trecut, pentru că avem riscul asupra inflației. Dar pe de altă parte mai este politica fiscală. Aceste deficite extrem de ridicate și eu le spun nesustenabile, oricum ne-am uitat la ele, sunt nesustenabile, generează inflația. Atât timp cât vom avea aceste deficite bugetare, vom avea și inflație ridicată. Deci pentru a reduce inflația, va trebui să reducem deficitul bugetar. Un alt risc asupra inflației va veni din posibile, și eu le aștept din a doua parte a anului, majorările de taxe. Majorările de taxe vor merge în prețuri, indiferent că e pus de TVA precedent în preț, sau că e pus o taxă unei companii să duce în prețurile pe care le oferă consumatorului acea companie. Deci politica fiscală văd ca principal risc al inflației în următorii ani”, adaugă el.

Având în vedere estimările actuale, care sunt perspectivele pe termen lung pentru stabilitatea prețurilor în România?

„Tocmai din cazul acestor deficite bugetare, nu le văd prea bune, în sensul că vom avea în continuare o presiune asupra ratei inflației venită din politica fiscală. Acest deficit bugetar de 9% probabil ne va lua 3-4 ani pentru a-l duce către un nivel sustenabil. Până atunci vom avea inflație mare. Și, în general, Guvernele vor inflație mare, de ce? Pentru că prin inflație ne plătim toți datoria publică, plătim prețuri mai mari. Deci, cumva, Guvernele vor inflație mare, mai ales cele supraîndatorate, pentru că în modul ăsta își plătesc datoria publică”, continuă el.

Banca Centrală Europeană reduce iar dobânda-cheie, a 7-a oară într-un an. În România, din august 2024, BNR nu mai modifică dobânda-cheie. Având în vedere inflația ridicată, când poate BNR să scadă dobânzile?

„Cred că cel mai devreme la finalul acestui an, dar trebuie mai multe lucruri să se întâmple, în sensul că inflația poate să meargă către patru, dacă mă îndoiesc că se va întâmpla lucrurile acestea, și să nu crească taxele. Nu cred că nu vor crește taxele, deci vom avea presiune în continuare asupra inflației și așa să este și prudent din partea Băncii Centrale să țină dobânda la un nivel relativ ridicat pentru a cumva ancora anticipațiile inflaționiste. Dacă și dobânda ar scădea peste această inflație, nu s-ar întâmpla decât să se accelereze creșterea prețurilor”, conchide el.