- Războaiele comerciale sunt şi războaie valutare.
- Trump vrea un dolar slab pentru a reindustrializa America.
- China îşi depreciază moneda pentru a rezista taxelor americane.
- Euro se ţine tare, ceea ce nu e neapărat un lucru bun.
- iBan: De-dolarizarea accelerează pe fondul tensiunilor comerciale.
- iBan: Dolarul nu mai este un refugiu sigur.
- iBan: Achizițiile de aur ale băncilor arată că scade încrederea în $.
- iBan: Riscurile macroeconomice sunt în creștere.
- iBan: Riscul de recesiune în SUA se amplifică.
- iBan: Companiile se îndreaptă spre soluții de hedging.
- Circa 70% din tranzacţiile comerciale globale sunt făcute în $.
- Wang, Eurasia: Hemoragia de capital e principala grijă a Chinei.
- Puterea dolarului nu ţine doar de cursul de schimb valutar.
Donald Trump nu-și ascunde dorinţa ca dolarul să se deprecieze pentru a ajuta la reindustrializarea Americii. Moneda americană se depreciază din cauza incertitudinilor economice şi perspectivei ca politicile tarifare ale Washingtonului să producă inflaţie. Dar se depreciază şi yuanul, moneda Chinei, principala ţintă a suprataxelor vamale cu care Trump vrea să descurajeze importurile şi să forţeze companiile să producă în SUA. Dolarul este o monedă care se tranzacţionează liber. Yuanul, nu.
Advertisment
În tot acest timp, euro se întăreşte când în urmă cu doar câteva luni vorbeam de scăderea monedei europene până la paritatea cu moneda americană. Euro este în mod tradiţional moneda mai puternică.
Dar până la mijlocul lui martie euro sărise la 1,094 dolari pe unitate. Săptămâna trecută, trece de 1,1 dolari.
Din ianuarie şi până acum, dolarul se depreciază cu mai mult de 6%. La ascensiunea euro şi la căderea dolarului contribuie taxele vamale ale lui Trump, creşterea îngrijorărilor că economia americană încetineşte şi un val istoric de cheltuieli publice anunţat de Germania. Dacă tarifele vamale nu sunt decât vârful aisbergului? Este acesta începutul de-dolarizării?
Titlurile zilei
Ce spune Iulian Stănescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pentru Aleph Business?
Deși dolarul rămâne dominant în comerțul internațional, creșterea accelerată a achizițiilor de aur de către băncile centrale este un semnal de alarmă. Doar în luna ianuarie, au fost cumpărate 117 tone de aur (excluzând Rezerva Federală), comparativ cu media istorică lunară de doar 17 tone. Mai îngrijorător este faptul că investitorii instituționali americani se îndreaptă spre aur fizic – în ciuda costurilor de stocare și a lichidității reduse – un indiciu clar al neîncrederii tot mai mari în viitorul dolarului. Este acesta începutul de-dolarizării?
„Mai degrabă nu. Administrația Trump are două obiective care sunt un pic contradictorii. Primul obiectiv este un dolar care să fie depreciat, un dolar mai puțin competitiv, care va avea rolul de a ajuta la echilibrarea balanței comerciale a SUA, care este profund deficitată și este, să zicem așa, cu niște deficite foarte mari, chiar istoric mari, în ultimii 30-40 de ani. Deci primul obiectiv ar fi echilibrarea balanței comerciale, echilibrarea balanței de cont curent. Și atunci ajută un dolar, să zicem așa, depreciat, un dolar mai slab.
Pe de altă parte, al doilea obiectiv fundamental clar enunțat, este ca dolarul să nu-și piardă statutul de monedă de referință sau monedă de rezervă internațională, pentru că dacă și-l ar pierde, atunci economia Statelor Unite ar fi supusă unor presiuni colosale pe care nu le are de suportat câtă vreme dolarul deține acest rol. Practic, în esență, Statele Unite își doresc o globalizare care să funcționeze mai mult în avantajul lor decât a funcționat în ultimii 20-30 de ani.
Ce înseamnă o asemenea globalizare care să funcționeze mai mult în avantajul lor? Lumea americană sau, dacă vreți, lumea garantată de Pax Americana se retrage. Ea nu mai acoperă aproape întregul glob. Va acoperi mai puțin din suprafața globului. În schimb, statele care acceptă să fie sub umbrela, să zicem așa, globalizării americane sau sub umbrela Pax Americana, vor trebui să suporte niște costuri economice.
Costuri economice care se transpun în, dacă vreți, ajutorarea SUA, astfel încât balanța comercială cu Statele Unite să fie mai echilibrată și, în schimb, aceste state vor beneficia, indiferent că vorbim de un cadru multilateral, adică NATO sau alianța din Asia de Sud Est, din zona Pacificului, fie că vorbim de relații bilaterale directe, aceste state vor beneficia în continuare de garanții de securitate din partea Statelor Unite, numai că vor trebui în contrapartidă să vină, dacă vreți, cu un input economic mai mare sau să suporte niște costuri economice mai mari. Cam acesta ar fi planul sau cam acestea ar fi dezideratele din partea americană.
Sigur că din celelalte părți sunt reacții. Pe de o parte este zona, dacă vreți, chineză. Așa cum ați spus mai devreme, și Yuanul se depreciază pentru că celelalte blocuri economice importante, cum sunt cele reprezentate de China și, bineînțeles, de Uniunea Europeană, ar fi mai puțin dispuse să vadă cum monedele lor se apreciază și cum suportă foarte mult impozitul economic al acestei reașezări globale. Și atunci prima tendință este de a-și sprijini economile, de a-și sprijini monedele respective prin, să zicem așa, dacă dolarul se depreciază, atunci se vor deprecia și aceste monede.
Și de aceea există această așteptare ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânda de referință și atunci euro să se deprecieze și el față de dolar să nu rămână atât de sus. Deci spuneam că este, pe de o parte, acest sprijin dat de Bancile Centrale, pe de altă parte este propunerea ca marile blocuri care sunt în afara zonei americane, repet, zona europeană, zona asiatică, fie să coopereze, fie să se constituie în blocuri separate. Cam aceasta ar fi propunerea care vine la modul foarte concret din partea Chinei către Uniunea Europeană”, spune el.