ÎN CE ORAȘ CÂȘTIGI CEL MAI BINE? Oana Botolan, expert salarii: Întotdeauna trebuie să ne gândim că, în București, sunt cele mai multe companii care, prin concurență, vor avea un nivel salarial mai competitiv

• Un angajat din București câștigă, în medie, 5.500 lei pe lună.
• Cluj-Napoca are salarii mai mici cu 500 de lei decât are București.
• Brașov și Timișoara oferă salarii medii de 4.700 lei și 4.600 lei, în medie.
• Giurgiu și Vrancea au cele mai mici salarii, sub 3.700 lei net.
• IT-ul are o medie salarială de 7.500 lei net.
• Retailul și call-centerul au cei mai mulți angajați.
• Retailul și call-centerul au o medie salarială de 4.000 lei.
• Construcțiile și ingineria au salarii în creștere, de peste 5.000 lei net.
• Piața muncii din România are aproape 3 mil. de aplicări/2025.
• Orașele mari rămân atractive pentru angajați datorită salariilor mari.

În 2025, harta salariilor din România arată tot mai clar: Bucureștiul conduce, dar Clujul îl urmează imediat.
Diferența? Aproximativ 500 de lei în favoarea capitalei. În marile orașe, unde IT-ul și industriile creative fac legea, competiția nu e doar pe talente, ci și pe salarii.

Bucureștiul oferă cele mai mari salarii medii din țară în 2025, cu un nivel de 5.500 lei net pe lună, potrivit celui mai recent raport publicat de platforma eJobs.

La polul opus, cele mai mici venituri au fost raportate în județele Giurgiu, cu 3.520 lei, Vrancea cu 3.700 lei și Covasna cu 3.800 lei.

Ce spune Oana Botolan, expert salarii, pentru Aleph Business?

Ce factori crezi că stau în spatele diferenței de salarii dintre București și Cluj-Napoca în 2025?

„Întotdeauna, când ne uităm la diferențele salariale între anumite orașe sau regiuni din țară, este vorba, în primul rând, despre cantitatea și tipul investițiilor economice, deci angajatorii din orașul respectiv. Și bineînțeles că, în București, avem cele mai multe companii, cele mai multe sedii de companii, urmat, foarte aproape, de către Cluj. Dar în Cluj investițiile și tipul de angajatori sunt nu doar în zona de producție, ci și, iată, în zona de servicii și în zona de IT. Așa cum se întâmplă în Iași, așa cum se întâmplă mai puțin, dar și în Craiova. Deci sunt anumite centre în care, faptul că există oameni pregătiți, există studenți care termină facultăți de profil, și așa mai departe, au condus angajatorii să deschidă acolo centre și trebuie să angajeze. Și noi atunci, când ne uităm și comparăm cu alte joburi deschise, deci oportunitățile de angajare, când comparăm nivelul salarial, întotdeauna trebuie să ne gândim că, în București, în primul rând, sunt cele mai multe companii care, normal, având, deci, și concurență, vor avea un nivel salarial mai competitiv. Să știți că, în anii trecuți, diferența salarială, în București, Cluj, era și mai mare. Era peste 10%, 12%, 15%, în timp, aceasta diferență scade. Și, sigur că vedem acum, diferențele sunt de câteva procente. Dar sunt costuri, în studiul salarial, de exemplu, ne rulăm pentru industria IT, vedem că sunt anumite joburi, sunt anumite tehnologii, pentru care nivelul salarial mediu este mai mare în Cluj, sau în Iași. Sunt mai puțini specialiști disponibili. Și atunci, dar pe medie, sigur că da, vom vedea această diferență. Mai este și diferență, dată de, așa cum am spus, numărul și cantitatea de oameni specialiști disponibili în zona respectivă, pentru rolul respectiv. Și, bineînțeles, este cumva și de înțeles, că gustul vieții va duce la pretenții, așteptări, nevoi, mai ridicate ale candidaților în anumite orașe.” spune ea.

Crezi că această diferență se va accentua sau se va reduce în următorii ani? De ce?

„Estimările și evoluția pe care o observăm în alte țări, este că această diferență se reduce.
Și este de dorit să se reducă, este de dorit să avem investitori, să avem angajatori și în alte zone din țară.
Este de dorit să existe oportunități de angajare, și nu ne referim doar la IT, sigur că da, în mai multe regiuni, pentru că sunt zone din țară unde vedem că există șomaj, și unde vedem că există foarte puține oportunități și atunci, sigur, e de dorit să se egalizeze, cât mai mult, aceste oportunități și diferențele salariale.
Dacă rămânem în diferențe de 5%, maxim 7%, 10%, încă este în regulă.”, adaugă ea.

Cum pot angajatorii și autoritățile locale să mențină competitivitatea salarială fără să alimenteze dezechilibre între regiuni?

„Angajatorii, în general, vor avea o nevoie, mai ales în lumina transparenței salariale pentru care ne pregătim puternic pentru anul viitor, angajatorii vor încerca, întotdeauna, să aibă reguli comune.
Dar, sigur că da, dacă într-o anumită regiune, salariile medii sunt mai mici, cu, iată, cât sunt, pe exemplu, mai devreme de 5%, atunci este posibil ca grilele salariale să fie diferite cu același 5%.
Dar, sunt foarte mulți angajatori care au o grilă salarială mică pentru toată țară.
Noi vorbim doar despre instituțiile care nu au volum foarte mare de oameni, deci nu au mii și mii de oameni și mai ales cele care au angajați specialiști.”, subliniază el.