În 2022, valoarea ofertelor publice iniţiale din Europa şi Statele Unite a scăzut cu 90%

În 2022, valoarea ofertelor publice iniţiale (IPO) din Europa şi Statele Unite a scăzut cu 90% pe măsură ce războiul din Ucraina, ritmul inflaţiei şi ratele dobânzilor au forţat businessurile să îşi amâne planurile de debut pe piaţa de capital.

157 de companii au strâns 17,9 miliarde de dolari în primele cinci luni ale anului, faţă de 628 de companii care au strâns 192 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2021, conform furnizorului de date Dealogic.

La nivel global, valoarea IPO a coborât cu 71%, de la 283 de miliarde de dolari la 81 de miliarde de dolari, iar numărul listărilor a ajuns la 596, minus 52%, potrivit FT. Datele sugerează că declinul listărilor din primul trimestru, declanşat de invazia lansată de Rusia în Ucraina, nu şi-a pierdut din avânt, volumele urmând să fie semnificativ mai mici la sfârşitul T2/2022 prin comparaţie cu acelaşi trimestru din 2021.

Primele trei trimestre din 2021 au reprezentat cea mai bună perioadă din istorie pentru listări la nivel internaţional, având în vedere că societăţile s-au grăbit să se listeze după ce pandemia de coronavirus le-a amânat planurile. În prezent, însă, volatilitatea pieţelor, războiul dintre Kiev şi Moscova şi ameninţarea reprezentată de recesiunea economiei globale au făcut ca firmele să devină tot mai reticente cu privire la debutul pe bursă.

„Odată ce lucrurile se vor stabiliza, vom vedea o revenire la normalitate, chiar dacă datele nu vor ajunge la nivelurile anului trecut. Oamenii nu părăsesc corabia, ci rămân în repaus”, spune Martin Glass, partener al companiei de avocatură Jenner & Block, specializată în piaţa de capital.

El susţine că piaţa din SUA a fost afectată în mod special de o prăbuşire aproape în întreaga putere a cuvântului în ceea ce priveşte listările efectuate de SPAC-uri (special purpose acquisition companies), companii „de faţadă” care se listează pentru a face rost de bani, compărând ulterior o altă firmă.

În ultimii doi ani, listările efectuate de SPAC-uri au atins nivelurile record, însă fenomenul a încetinit masiv în ultimele şase luni, ca urmare a unor performanţe dezamăgitoare, urmate de o serie tot mai puternică de reglementări şi de un apetit mai mic al băncilor cu privire la susţinerea unor astfel de operaţiuni.

Analiştii spun că, în ciuda condiţiilor actuale, preţurile mai mari ale energiei, „alimentate” de conflictul din Estul Europei, au făcut din listări o opţiune tot mai atractivă pentru companiile din industria gazelor şi petrolului.

Totuşi, majoritatea participanţilor la piaţă se aşteaptă ca IPO-urile plănuite pentru 2022 să fie amânate până anul viitor, de vreme ce investitorii tind să se comporte mai precaut.

Din cele mai mari 10 IPO-uri de anul acesta, doar două au avut loc pe burse din SUA şi Europa. Grupul de private equity TPG a strâns un miliard de dolari pe Nasdaq în luna ianuarie, în timp ce producătorul norvegian de petrol şi gaze naturale Vâr Energi a strâns 880 de milioane de dolari în Oslo.