Ilie Bolojan, prim-ministru: „Voi propune limitarea mandatelor pentru cei în funcții la ANAF. E nevoie de oameni bine pregătiți pe componenta prețurilor de transfer”

• Piața reacționează pozitiv: dobânzi mai mici și economii de peste 200 milioane euro în următorii 14 ani datorită încrederii crescute.
• Reforma societăților comerciale de stat vizează reducerea cheltuielilor, plafonarea indemnizațiilor și stabilirea unor indicatori reali de performanță.
• Disciplina financiară și evitarea măsurilor populiste sunt esențiale pentru menținerea stabilității și pentru asigurarea creșterii pe termen lung.

Premierul Ilie Bolojan susține în data de 11 iulie o conferință de presă la Palatul Victoria în care anunță măsurile din al doilea pachet de măsuri fiscale care vizează reducerea cheltuielilor.

Parlamentul discută săptămâna aceasta primul pachet bugetar, cu măsuri esențiale pentru reducerea deficitului și creșterea veniturilor. Succesul depinde de implementarea disciplinată și de reformele din companiile de stat, care trebuie să devină mai eficiente și transparente.

Ce spune Ilie Bolojan?

”Abilitatea noastră de a reveni într-o situație financiară stabilă este destul de mare, însă măsurile ce vor fi adoptate, indiferent de cine guvernează, vor fi mult mai dure decât cele inițiale. Pentru a menține acest trend avem nevoie de stabilitate politică și de implementarea următoarelor pachete de măsuri, pe care ne propunem să le pregătim în următoarele două săptămâni, pentru a le putea aproba la finalul lunii iulie.

Un pachet important va viza reforma societăților comerciale în care statul este acționar majoritar. Așa cum ați observat, în ultima perioadă cheltuielile acestor societăți au crescut, inclusiv indemnizațiile conducerilor, iar randamentul lor este scăzut, înregistrând pierderi și oferind un tablou economic negativ. O bună parte din activele gestionate de aceste societăți au un potențial neexploatat pe piețele în care activează, iar pierderile ar putea fi reduse prin management mai eficient.

Ne gândim în special la sectoare ca sănătatea și educația, unde o administrare mai bună și investiții corecte pot aduce beneficii importante. Începând de săptămâna viitoare, toate conducările vor trebui să își asume indicatori de performanță clar definiți, pentru a elimina practica contractelor formale, cu indicatori nespecifici sau formali, care nu reflectă realitatea industriei respective.

Vom modifica legislația pentru a reduce numărul membrilor în structurile de conducere și pentru a plafona indemnizațiile la valori rezonabile. Am constatat că, din cauza legislației permisive, salariile unor conducători ajung să fie de până la trei ori salariul mediu pe ramură, plus variabile care pot dubla această sumă, fără ca performanța să justifice aceste costuri.

Este o problemă veche, o formă fără fond, pe care trebuie să o corectăm, mai ales în domeniul guvernanței corporative. Este nevoie să creștem eficiența acestor companii, să reducem subvențiile acordate de stat și să stabilim corect numărul de angajați. Profiturile suplimentare trebuie să revină statului, în special în cazul companiilor cu poziții de monopol, unde profiturile sunt foarte mari.

A fost creat un grup de lucru condus de domnul Anastasiu, din care fac parte ministerele și autoritățile tutelare pentru principalele companii de stat. Vreau să dau două exemple: în sectorul bancar, unde randamentul capitalului este un indicator clar al performanței managementului. Băncile din România au salarii de peste 20.000 de euro net, iar unele obțin rezultate ce depășesc jumătate din performanțele băncilor concurente pe piața românească. Totuși, există potențial pentru mai mult, iar acestea ar putea adopta politici care să aducă profituri mai mari și să stimuleze economia.

Un alt exemplu este CFR și alte companii subvenționate, precum Metrorex. CFR Călători înregistrează o cifră de afaceri în care doar 20% provin din venituri proprii, restul fiind subvenții (aproximativ 80%). În Europa, pragul mediu de subvenționare pentru companii similare este între 30% și 60%, iar în Marea Britanie toate trenurile funcționează fără subvenții. În România, companiile private subvenționate, conform unor criterii similare, obțin profit, iar CFR, cu 80% subvenție, poate menține salarii foarte mari. Guvernul României alocă anual sume suplimentare uriașe pentru aceste subvenții, pentru a menține performanța, însă această risipă bugetară trebuie oprită.

Este nevoie de digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei în funcții la ANAF. E nevoie de oameni bine pregătiți pe componenta prețurilor de transfer”, spune el.