Horia Gustă, preşedinte, Asociaţia Administratorilor de Fonduri: Avem 3 piloni: încrederea în sistemul financiar din România, în sistemul fiscal, dar și în administratori. Dacă unul din aceștia nu mai oferă încredere afectează investițiile și ce o să facă investitorii? O să se retragă cu banii și o să caute alte soluții investiționale, care nu sunt așa de transparente, că aici e un mare avantaj al pieței de capital

• Gustă, AAF: Nu schimbi peste noapte o măsură care funcționează.
• Horia Gustă, AAF: Impozitarea mai mare va duce la vânzări masive.
• Gustă, AAF: Reținerea la sursă a adus 400.000 de noi investitori.
• Gustă, AAF: Fondurile cresc cu 10 miliarde lei în 2 ani.
• Gustă, AAF: Riscăm răscumpărări masive din fondurile de investiții.
• Gustă, AAF: Sistemul financiar are nevoie de stabilitate.
• Murgoci: Investitorii ar putea accelera vânzările înainte de 2026.
• Murgoci: Impozitul de 10% CASS influențează deciziile de vânzare.
• Murgoci: Optimizarea fiscală va crește activitatea pe bursă.
• Murgoci: Nu știm dacă noua cotă se aplică la brut sau la net.
• Murgoci: Interesul pentru piața de capital ar putea scădea.
• Măsura propusă: impozitarea tranzacţiilor bursiere cu 10%, ca-n 2023.
• În prezent, impozitele sunt de 1% sau 3%.
• În prezent, pierderile nu sunt deductibile.
• În 2023, cu impozitul de 10%, pierderile erau deductibile.

Noul guvern condus de liberalul Ilie Bolojan ia în calcul reintroducerea unui impozit de 10% pe câștigurile din tranzacții bursiere, similar nivelului practicat până în 2023.

Măsura stârnește reacții puternice în rândul investitorilor și administratorilor de fonduri, care atrag atenția asupra riscurilor majore pentru piața de capital.

Horia Gustă, președintele AAF, avertizează că o asemenea decizie, luată fără o analiză atentă, ar putea submina încrederea într-un sistem care a generat rezultate solide: peste 400.000 de investitori noi, active în creștere cu 10 miliarde de lei și o colectare fiscală eficientă.

O majorare bruscă a impozitării ar putea declanșa vânzări masive și răscumpărări accelerate, ce ar afecta stabilitatea pieței, mai spune el. Merg acum la HORIA GUSTĂ, preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.

Ce spune Horia Gustă, preşedinte, Asociaţia Administratorilor de Fonduri?

„În primul rând, nu este foarte clară modalitatea de majorare. Am auzit mai multe scenarii și n-aș vrea să intru să speculez pe modalitatea concretă de majorare, pentru că astăzi avem două praguri determinate de durata deținerii instrumentelor financiare sau fondurilor de investiții. Deci 10% nu este foarte clar. Dacă înseamnă de la 1% se face 10% sau de la 3% se face 10% sau devine 10% pe toate tranzacțiile, indiferent de durată. De aceea, recomandarea mea era aceea de dialog, pentru că, hai să ne uităm, când s-a adoptat această măsură, au fost dezbateri, inclusiv în Comisia de Buget Finanțe de la Camera Deputaților, foarte serioase, în care s-a stat și s-a calculat și s-a ajuns la acest sistem de impozitare cu reținere la sursă. Iarăși, nu vreau să speculez, dar modalitatea de reținere la sursă a fost o modalitate foarte bună.

Una peste alta, avem rezultate concrete, excepționale, după 2 ani și 4 luni. Spuneam eu ieri către Ziarul Financiar că avem datele doar la finalul lunii aprilie, de la finalul lunii mai încă nu le avem. Deci, în 2 ani și 4 luni, activele în fondurile deschise de investiții au crescut cu 10 miliarde de lei. Statul a beneficiat de colectarea la sursa impozitelor de către administratorii de fonduri, dar și de către societățile de servicii de investiții financiare. Deci, n-a mai stat statul să imite decizii de impunere și să vadă exact cine a depus declarația, cine n-a depus, cine a plătit, cine nu a plătit, ci, efectiv, contrapartea statului român au fost doar administratorii de fonduri, 20 ceva de companii de administrare de fonduri de investiții, respectiv 20 ceva de societăți de servicii financiare.

Deci, am avut și o colectare foarte bună. Și cea mai importantă măsură este că, cea mai importantă consecință este aceea legată de creșterea numărului de investitori. Ne uităm că în 2 ani și 4 luni avem peste 400 de mii de investitori în fondurile deschise de investiții, o dublare a numărului de investitori față de momentul 1 ianuarie 2023. Acum, ca să vii să schimbi, înțelegem foarte bine contextul, nu ne aflăm într-un context potrivit, dar de aceea eu invit la dialog între decidenții pe acest sector și piață și administratori de fonduri pentru a vedea în ce măsură e fezabilă o modificare, de la ce moment e fezabilă, care este cuantumul majorării și care e modalitatea de aplicare. Deci, e necesar, așa cum am spus, în 2022, când s-a lucrat împreună cu reprezentanții Parlamentului României pentru modificarea codului fiscal și pe această zonă, au fost discuții, multe discuții, multe calcule, nu s-a schimbat sistemul de impozitare de pe o zi pe alta, așa încât, cred că, e necesar, cum spuneam, un dialog între decidenți și piață. Sigur că am mai spus-o. Înțelegem în contextul.

În contextul în care nevoia de majorare a taxelor este necesară. Dar hai să vedem ce se poate face. Se poate face o majorare de la 1 ianuarie 2026. Se poate face o majorare mai repede. Se poate doar majora un pic cuantumul impozitului. Trebuie să vedem, pentru că administratorii de fond lucrează cu banii oamenilor. Cu banii, aproape un milion de oameni sunt investitori în fondurile deschise de investiții și peste 250.000 la bursa de valori. Ca să atragi acești bani, să-i pui în economia reală și să circule, să fie în mișcare, trebuie să beneficiezi de încrederea oamenilor. Încrederea în sistemul financiar din România, în sistemul fiscal, dar și în administratori. Dacă unul din acești trei piloni nu mai oferă încredere, adică sistemul financiar se poate schimba, sistemul fiscal se schimbă peste noapte, practic afectează încrederea investitorilor și ce o să facă? O să se retragă cu banii și o să caute alte soluții investiționale, care nu sunt așa de transparente, că aici e un mare avantaj al pieței de capital.

Piața de capital și fondurile de investiție oferă o transparență maximă. Ce se întâmplă cu banii, cine e investitor, ANAF-ul știe în orice moment, începând cu luna, iulie, toți investitorii care sunt în fondurile de investiție. Autoritatea de supraveghere financiară de asemenea. Deci oferă o transparență și cine este investitor în fondurile, dar și ce fac administratorii de fonduri cu banii. Sunt raportări, slavă Domnului, suficiente astfel încât să ofere transparență maximă referitor la ceea ce se întâmplă cu banii. Așa încât hai să fim foarte atenți să nu afectăm încrederea în sistemul fiscal din România. Am precizat, e vorba de încrederea investitorilor în sistemul fiscal, în administratorii de fonduri, dar și principal în sistemul financiar din România.

Treaba e să nu afectăm unul din piloni și să încercăm să găsim soluțiile potrivite în contextul în care ne aflăm. Așa cum știe toată lumea, nu este un loc tocmai fericit. Problema nu e de atractivitatea bursei, că bursa e atractivă în orice moment. Să nu discutăm de probleme, de calcule. Calcule pe sistemul fiscal. Adică dacă azi ai investiții, dădea un exemplu un coleg din administratorii de fonduri, care spunea așa, am investitori care au banii de mai mult de 10 ani și practic și-au dubla bani. În 10 ani și au dubla bani. Acum, dacă sistemul se schimbă peste noapte și impozitul nu mai e 1% și e 10%, cu siguranță investitorii care au randamente bune sau foarte bune și care dețin de mai mult de un an o să-și facă calcule, plătesc impozitul 1% sau mai mare 10%.

Dacă lucrurile se schimbă de la 1 ianuarie, anul viitor, s-ar putea să avem o atenuare a efectului de răscumpărare masivă. Pentru că, într-un calcul simplu de 1 la 10%, marea majoritate a investitorii care sunt activi vor prefera 1%, fără îndoială. E natural să preferi un impozit de 10 ori mai mic decât unul de 10 ori mai mare. Atunci, problema, cum am spus, nu e neapărat de atractivitate. Este de calcul financiar pe ceea ce înseamnă impozitul plătit pe câștigul obținut. Dacă azi ai 1%, eu sunt convins că mulți investitori o să-și marcheze deținerile de la bursă și deținerile din fonduri cu impozitul de 1% sau 3% în funcție de deținere, în detrimentul celui de 10%. Și de aici încolo încep lucrurile complicate.

Pentru că nu poate să vândă toată lumea. În momentul în care toată lumea își vinde acțiunile la bursă, e clar că vom avea o scădere majoră. În momentul în care toată lumea își răscumpără, sau mare majoritatea investitorilor își răscumpără deținerile din fondurile de investiții, ce o să facă administratorii? O să-și lichidizeze participațiile astfel încât să poată da banii investitorilor. Și lucrurile cumva devin foarte complicate și trebuie să le tratăm cu foarte, foarte mare atenție”, spune el.