Guvernul se așteaptă la excedent bugetar pentru luna aprilie. Liviu Deceanu, economist și profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj: În ianuarie și februarie am avut o creștere a cheltuielilor cu 3,7% totuși față de perioada respectivă din anul trecut

• Guvernul se așteaptă la excedent bugetar pentru luna aprilie.
• Veniturile bugetare cresc cu 16% în martie 2025 faţă de martie 2024.
• În martie, veniturile ajung la aproximativ 52 mld. lei.
• Categoriile care accelerează sunt veniturile nefiscale și taxele pe proprietate.
• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
• Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
• ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.
• Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash).
• Eurostat anunță că deficitul ESA e de 9,3% din PIB în 2024.
• La deficitul cash, sunt calculate doar plățile făcute în anul respectiv.
• Bruxelles-ul ia în calcul toate obligațiile de plată (deficitul ESA).
• Guvernul României s-a obișnuit să amâne plăți pentru anul următor.
• Guvernul amână plățile pe anul viitor pentru un deficit mai scăzut.
• Din 2019, România este într-o procedură de deficit excesiv.

O veste neaşteptat de bună: veniturile bugetare cresc cu 16% în martie faţă de martie 2024 și ajung la 52 miliarde de lei, deşi au pornit anul pe zero. Principalele categorii de venituri care accelerează în martie sunt veniturile nefiscale, taxele pe proprietate, impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări.

„Ar fi bine să reuşim să ne redresăm doar prin creşterea colectării, fară a fi nevoie de majorări de taxe şi impozite“, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

Marcel Ciolacu e optimist: Guvernul se așteaptă la excedent bugetar pentru luna aprilie, spune el. Asta ar însemna o reducere a deficitului pentru primele patru luni, raportat la primele trei luni. În primele trei luni din an, deficitul bugetar urcă la 2,28%, un nivel mare, care amenință puternic ținta de deficit de 7% pentru acest an.

Ce spune Liviu Deceanu, economist și profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, pentru Aleph Business?

O veste bună, un optimism cu care ne-am obișnuit de la Guvern. Un excedent în martie ar ajuta finantele bugetare, dar nu ar schimba semnificativ situația. Cum vedeți execuția bugetară pe primele 3 luni din an și ce urmează pentru economie?

„Anul nu a început extrem de bine dintr-o perspectivă bugetară. Sigur că se văd eforturile în acest sens și este bine că sunt eforturi. Se încearcă cel puțin declarativ un control mai bun al cheltuielilor. Deși, pe ianuarie și februarie am avut o creștere a cheltuielilor cu 3,7% totuși față de perioada respectivă din anul trecut. Așadar, situația nu este chiar atât de roz, chiar dacă sunt și semnale cel puțin în sensul unui angajament al guvernanților în acest sens.

Să nu uităm că ținta de deficit pentru 2025 este de 7% și sigur, până în 2031 ar trebui să ajungem acolo unde trebuie adică la sub 3% din PIB. Nu e cazul de recesiune în România sau de criză așa cum auzim adesea în spațiul public folosit impropriu. FMI-ul, spre exemplu, nu spun că e referința infailibilă a revizuit creșterea economică pentru 2025 de la 3,3% la 1,6%. Deci chiar și așa, dublu față de anul 2024.

Problema principală nu este nici criza, nici recesiunea pentru noi ci acest deficit bugetar care e foarte greu de redus, chiar dacă aceste venituri bugetare au crescut. Repet, primele luni din acest an nu sunt un semnal foarte pozitiv în sensul de atinge fără schimbări de fiscalitate 7% la finalul acestui an, 7% din PIB. Eu în continuare cred că va fi nevoie de anumite măsuri fiscale și asta e un lucru care nu e deloc pozitiv pentru economie, afectează predictibilitatea.

Dar cred că după alegerile prezidențiale ne putem aștepta și la măsuri din acest punct de vedere. Așa cum spuneam, nu știu dacă s-a auzit înainte poate o creștere de TVA sau alte modificări fiscale care afectează climatul economic, predictibilitatea și presiunea foarte mare e pusă pe mediul privat, din păcate. Mediul privat care, așa cum spunea și reprezentantul Ziarul Financiar anterior, se încăpățânează să găsească soluții și să continue această aventură economică.

Ne împrumutăm la dobânzi mari, aproximativ 7%. Riscul de țară este în continuare ridicat. Sigur, poate vom adera la OCDE anul viitor, în 2026 și asta ne va da mai multă credibilitate. Dar în continuare, agențiile de rating sunt cu ochii pe noi iar anumite sectoare precum construcții, IT au încetinit.

O veste bună vine poate din economia europeană și mai ales din economia germană, care pare că totuși își revine puțin și știți foarte bine, noi depindem într-o oarecare măsură de evoluția economiei germane și a economiei europene în ansamblu”, spune el.

Care e prognoza dvs. de creștere a PIB-ului pentru 2025 și care e prognoza pentru deficitul bugetar?

„În curând, în 15 mai, dacă nu mă înșel, vom avea și datele oficiale de la Institutul Național de Statistică. Să facem prognoze ca economiști poate nu este cel mai bun lucru pentru că suntem în zona aceasta a incertitudinii, în continuare e multă incertitudine în economie. Dar totuși mă aștept că acest an, 2025, și prin acest consum care vedem că este în continuare ridicat, creșterea economică bazată pe consum nu e ce trebuie, dar în momentul de față asta este, cred că vom avea totuși o creștere economică, nu se pune problema de recesiune, de criză, va depăși 1% din PIB, aș merge în zona aceea poate spre 2%.

Iar în ceea ce privește deficitul, sunt două variante: cu sau fără schimbări de fiscalitate. Dacă se încearcă doar o mai bună colectare și am văzut că se fac pași în această direcție – digitalizare și altele – poate că vom reuși și fără schimbări fiscale majore, dar cred că va fi greu de atins 7%. Aș crede că doar cu o fiscalitate mai aspră vom ajunge la 7% din PIB.

Important este să fie un angajament puternic de reducere și de gestiune a cheltuielilor din partea Guvernului, astfel încât, și cu asta închei, ajustările acestea, consolidarea fiscală, să nu se realizeze prin creșteri mari de taxe și impozite, ci mai degrabă printr-o bună gestiune a cheltuielilor. Avem nevoie de stabilitate în economie pentru că oricum avem instabilitate și incertitudine regional și global”, adaugă el.