Guvernul permite autorităților locale să ia împrumuturi din Trezorerie pentru salvarea proiectelor europene și PNRR

• Guvernul României adoptă o OUG care permite autorităților locale să acceseze împrumuturi de până la 1,5 miliarde lei din Trezoreria Statului pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR, scrie Termene.
• Comunele și orașele pot solicita sume nelimitate, în timp ce municipiile, municipiile reședință de județ, sectoarele Capitalei și consiliile județene au plafoane de finanțare diferențiate (20–35 milioane lei), cu împrumuturi rambursabile în maximum 10 ani și dobândă variabilă legată de ROBOR.
• Nerespectarea termenelor de plată atrage sancțiuni severe, inclusiv blocarea transferurilor bugetare și aplicarea de dobânzi penalizatoare.

Guvernul României adoptă o ordonanță de urgență destinată administrațiilor locale, cu scopul de a evita pierderea fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014–2020 și blocarea proiectelor derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), scrie Termene.

Actul normativ permite autorităților locale să contracteze împrumuturi din Trezoreria Statului, în valoare totală de 1,5 miliarde lei, bani ce se folosesc pentru cofinanțare, cheltuieli neeligibile sau prefinanțarea lucrărilor în desfășurare.

Care sunt condițiile de accesare?

Comunele și orașele accesează sume nelimitate, spre deosebire de municipii, care dispun de un plafon de 20 milioane lei. Municipiile reședință de județ și sectoarele Capitalei au un plafon de 30 milioane lei, iar consiliile județene de 35 milioane lei.

Împrumuturile se pot contracta până la 31 octombrie 2025 și se rambursează pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o dobândă formată din ROBOR la 3 luni, la care se adaugă o marjă între 1% și 2%, în funcție de durata împrumutului.

Care e situația finanțărilor locale?

La nivel național, autoritățile locale se confruntă cu un necesar de finanțare suplimentară de peste 17 miliarde lei, esențial pentru finalizarea proiectelor deja începute, precum lucrări de infrastructură, spitale, școli și rețele de canalizare. Termenul-limită pentru încheierea acestor proiecte rămâne sfârșitul anului 2025, conform reglementărilor europene.

Ministerul Dezvoltării precizează că în prezent se află în implementare peste 14.000 de proiecte cu o valoare totală de 234 miliarde lei. Din această sumă, 51 miliarde lei reprezintă cheltuieli neeligibile și cofinanțări, dintre care peste 30,6 miliarde lei nu se pot acoperi din bugetele locale.

Care e impactul inflației?

Nota de fundamentare arată că măsura devine necesară din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții și utilități, dar și a dezechilibrelor din bugetele locale. Administrațiile locale înregistrează scăderi semnificative ale veniturilor comparativ cu anul precedent, fapt ce afectează capacitatea de susținere financiară a proiectelor aflate în derulare.

UAT-urile primesc acces la împrumuturi din Trezorerie pentru refinanțare

Împrumuturile din Trezoreria Statului oferă o gură de oxigen UAT-urilor care gestionează simultan mai multe linii de credit, ce provin atât din sectorul bancar, cât și din venituri din privatizare. Ordonanța permite nu doar contractarea de noi împrumuturi pentru acoperirea cofinanțărilor și cheltuielilor neeligibile, ci și refinanțarea datoriilor existente.

Aceste împrumuturi pot beneficia de o perioadă de grație de până la 12 luni, iar rambursarea se efectuează pe o durată de 1 până la 10 ani, cu posibilitatea de plată anticipată.

Care e situația împrumuturilor existente?

La data de 31 decembrie 2024, autoritățile locale cumulează un sold de 2,6 miliarde lei din împrumuturi contractate de la Trezoreria Statului, distribuit între 902 UAT-uri. Ordonanța oferă posibilitatea restructurării acestor datorii și permite continuarea proiectelor fără întreruperi financiare majore.

Care sunt sancțiunile pentru întârzierile la plată?

Dacă autoritățile locale nu își achită la timp obligațiile financiare, Ministerul Finanțelor intervine prin blocarea alimentării bugetelor locale din impozitul pe venit și din alocările de echilibrare bugetară. Sunt exceptate doar fondurile pentru salarii și drepturile persoanelor cu handicap.

Pentru fiecare zi de întârziere, se aplică dobândă penalizatoare conform Codului de procedură fiscală, care se adaugă la dobânda inițială și transformă un sprijin temporar într-o posibilă povară bugetară, în lipsa unei gestionări prudente.