GUVERNUL MODIFICĂ TAXA PE STÂLP. Loredana Mihăilă, consultant fiscal și vicepreședintele Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri: Ajustările, corecțiile aduse prin ordonanța de urgență la taxa de stâlp, preluate de Ministerul de Finanțe din Dialogul Social, sunt semnificative

• Guvernul României readuce în discuție controversata taxă pe stâlp.
• Ministerul Finanțelor lucrează la stabilirea normelor de aplicare.
• Mediul de afaceri spune că măsura taie din elanul investițiilor private.
• Antreprenorii fac apel la autorități pentru reconsiderarea măsurii.
• Statul aplică o cotă mai mică, de 0,5%, pe activele publice sau locale.
• Pentru privat, taxa e de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale.
• Energia, agricultura și telecomul se declară direct afectate de taxă.
• Proiectele verzi riscă blocaje sau renunțări din cauza impozitului.

Guvernul vrea să modifice „taxa pe stâlp” printr-o nouă ordonanță de urgență. Noul act normativ introduce o cotă redusă de 0,5% pentru clădirile din domeniul public aflate în administrare, concesiune sau închiriere, în timp ce pentru celelalte construcții se menține cota de 1%.

Noua formă vine cu mai multă claritate, dar și cu provocări pentru firme, care trebuie să-și adapteze evidențele contabile și strategiile de investiții. Sunt introduse reguli clare pentru contribuabili nou-înființați sau în curs de desființare, iar aplicarea taxei este limitată la construcțiile de pe teritoriul României.

Ce spune Loredana Mihăilă, consultant fiscal și vicepreședintele Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, pentru Aleph Business?

Care sunt principalele provocări contabile și fiscale pentru companiile din sectorul privat în aplicarea noii cote de 1% asupra valorii nete a construcțiilor speciale?

„Principala provocare de aplicare fiscală și contabilă a fost lipsa de predictibilitatea a acestei taxe reanimată sau resuscitată. În schimb, pentru prima oară sau printre puținele situații în care Ministerul de Finanțe preia absolut toate solicitările mediului de afaceri prin dialogul social și modifică semnificativ acest impozit, astfel încât să elimine dificultățile de implementare și supra-taxarea acolo unde nu este cazul”, spune Mihăilă.

În lipsa normelor metodologice actualizate, cum ar trebui contribuabilii să interpreteze și să aplice noua reglementare, mai ales în cazul celor care administrează sau utilizează construcții din domeniul public?

„În calitate de reprezentant al Federației FICSIM și afiliat Concordia, am participat la discuția, discuțiile de la Ministerul de Finanțe și discuțiile au fost duse pe două bariere. Prima intenție a Ministerului de Finanțe a fost adaptarea normelor de aplicare și clarificarea acestui impozit prin norme.

Însă, din toate discuțiile și din toate problemele aduse, într-adevăr, probleme aduse la cunoștința Ministerului de Finanțe de reprezentanții Mediului de Afaceri, pentru că au fost în întâlnire și reprezentanți din energie și reprezentanți din agricultură, absolut toate domeniile de activitate au avut discuții cu Ministerul de Finanțe și s-a ajuns la concluzia că este foarte important de modificat atât norma legală, respectiv codul fiscal și ulterior vor veni clarificări, dacă mai sunt necesare, prin normele de aplicare.

De aceea suntem astăzi în fața unei ordonanțe de urgență, postată în transparență decizională, pentru că a fost necesară corectarea cadrului legal. O simplă normă de aplicare nu ar fi eliminat tot ceea ce corectează această ordonanță”, adaugă ea.

Cum ar trebui să își adapteze strategiile fiscale și planurile investiționale companiile care se înființează sau se desființează în cursul anului fiscal, în condițiile noilor reguli de calcul proporțional al taxei pe stâlp?

„Aici îmi este foarte greu să răspund. Evident, predictibilitatea ar fi cel mai bun mod în care o companie s-ar putea așeza sau nu, în funcție de noile taxe introduse, nu neapărat de taxa pe stâlp. Dar, în recapitulare, ajustările, corecțiile aduse prin ordonanța de urgență la taxa de stâlp, preluate de Ministerul de Finanțe din Dialogul Social, sunt semnificative.

Semnificative și mă refer la faptul că s-a eliminat, s-a clarificat valoarea la care se aplică impozitul, adică valoarea netă, ceea ce înseamnă că foarte multe companii care au fost preluate prin privatizare de la o taxă anuală de 100-200 de mii de euro se ajunge la o taxă anuală de 5-6-7 mii de euro pentru că se scade valoarea uzului din acești stâlpi, cum ar veni, adică platforme, amenajări de terenuri, stâlpi, efectiv. În al doilea rând, tot prin actul normativ, se clarifică un aspect care a fost omis atunci, pe repede înainte, în data de 29 decembrie, faptul că acele clătiri pentru care nu se datorează impozit la primărie, nu datorează nici acest impozit pe construcții speciale, și aici ne referim în special la agricultură, pentru că în prima formă a actului normativ, construcțiile din agricultură, sere, solare, silozuri, erau supuse impozitării cu taxa pe stâlp, în condițiile în care, la Primărie, la Consiliul Local, erau scutite de taxa locală, plus spitalele private.

Aici era o foarte mare breșă în codul fiscal și s-a corectat. Și, în plus, într-adevăr, s-a diminuat de la 1% la 0,5% taxa de impozitare pentru cei care dețin clădiri în concesiune sau administrare, sau de la consiliile locale. Și ultima mare ajustare, care privește IMM-urile, în special comercianții care își desfășoară activitatea în centre comerciale, în mall-uri, sau care au un chirie, un spațiu, ar fi trebuit să plătească acest impozit pentru amenajările aduse spațiilor, ceea ce era incorrect pentru că acea amenajare a spațiului durează doar cât ai contractul de chirie. Și a fost eliminat din zona de impozitare și acest segment. Deci, practic, pentru IMM-uri s-au eliminat două bucle de impozitare, de supraimpozitare, și pentru toate celelalte business-uri care datorau taxa pe stâlp, s-a simplificat foarte mult prin stabilirea corectă a bazei impozabile”, continuă Mihăilă.

Credeți că aceste impozite vor ajuta deficitul bugetar să mai scadă așa cum vrea Guvernul?

„În opinia mea? Îmi este greu să cred că va ajuta atât de mult deficitul bugetar această taxă, dar se pare că se contează foarte mult pe ea, vom vedea care va fi la anul rezultatul. În momentul în care s-au eliminat și s-au clarificat modalitățile de impozitare, scade foarte mult estimarea care a fost făcută în decembrie, pe 29 decembrie anul trecut, așa, din joben. Nu știu, asta este opinia mea personală, în calitate de economist și de persoană care lucrează în această zonă de atâta vreme și care reprezintă IMM-urile și intră întotdeauna în contact cu toate aceste aspecte de supraimpozitare care generează costuri pe business-uri și în special pe business-urile mici. Vom vedea cum reacționează industria energiei”, spune Mihăilă.