Guvernul Ciolacu 1 duce finanțele publice pe marginea prăpastiei în 2024. Răzvan Botea, jurnalist ZF, pentru Aleph Business: Riscul cel mai mare este creșterea dobânzilor la un nivel pe care nu îl mai putem suporta

• Guvernul Ciolacu 1 înregistrează un deficit de 153 miliarde de lei în 2024, echivalentul a 8,7% din PIB, pe fondul unei creșteri accelerate a cheltuielilor.
• Salariile bugetarilor cresc cu 24%, iar cheltuielile totale ajung la 727 miliarde de lei și depășesc cu mult veniturile colectate, care cresc doar cu 10%.
• Finalul de an aduce o frânare artificială a cheltuielilor, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la amânări care vor afecta bugetul din 2025.

Guvernul Ciolacu 1 duce finanțele publice pe marginea prăpastiei în 2024, cu un deficit record de 153 miliarde de lei, echivalentul a 8,7% din PIB.

În timp ce veniturile cresc cu 10%, cheltuielile explodează cu 19%, alimentate de majorări salariale și creșterea pensiilor. Pe final de an, o frânare artificială a cheltuielilor lasă loc de suspiciuni cu privire la amânări ce vor afecta deficitul din 2025.

Astfel, România începe noul an cu o economie slăbită, taxe mai mari și măsuri de austeritate care nu par suficiente pentru a stabiliza bugetul.

Ce spune Răzvan Botea, jurnalist Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

„În primul rând, riscul cel mai mare este creșterea dobânzilor la un nivel pe care nu îl mai putem suporta. Adică noi deja plătim dobânzi cam de 8%. Statul român, când se împrumută, plătește niște dobânzi de 8%. Și hai să zicem că asta poate nu ar fi o chestiune atât de rea”, spune Botea.

„Nu ar fi o chestiune atât de rea în sensul că, cu cât dobânzile sunt mai mari, cu atât investitorii se îngrămădesc să cumpere titluri de stat de la Guvernul României pentru a-și maximiza profitul. Dar dobânzile pe care le plătește statul se reflectă și în dobânzile din piața din România. Pentru că statul este cel mai mare concurent al tuturor pe piața dobânzilor din România.

Ori, dacă ești o bancă, de exemplu, mă duc până la bancă și vreau să-mi iau un credit ipotecar, vreau să-mi iau un apartament, iar banca s-ar putea să zică „Dar de ce să-i dau eu ăstuia un apartament cu dobândă de 5%, când pot foarte bine să nu-i dau niciun împrumut și să împrumut în continuare statul român cu dobândă de 8%?” Sau, îmi mărește mie dobânda până la 8% sau aproape de această marjă pentru ca creditul să devină rentabil. Deci asta este, în primul rând, cea mai mare problemă, că vor crește dobânzile”, adaugă el.

Care este povara bugetară și care este riscul posibilității de împrumut?

„Dacă cresc dobânzile mult mai mult, pur și simplu nu va mai putea statul să se împrumute pentru că nu va mai putea suporta povara acestor dobânzi. Noi deja avem niște cheltuieli foarte, foarte mari.

Dacă te uiți la alte țări din Uniunea Europeană, plătesc 5%, 6%, 7%, noi plătim 20% din buget, doar salariile bugetarilor. De pensii nu mai vorbesc. Sunt niște sume amețitoare care nu lasă loc de alte cheltuieli foarte utile, cum ar fi investițiile, de exemplu”, declară Botea.

„Trebuie să facem investiții în fonduri europene. Slavă Domnului, le avem. Dar și aceste fonduri europene trebuie să vină cu o cofinanțare de la bugetul de stat.

Niciun euro cheltuit din fonduri europene nu poate să vină de capul lui. Trebuie la fiecare euro să se vină cu o cofinanțare. Că sunt 25 de cenți, că sunt 30 de cenți, că sunt 10 cenți, tot trebuie să vii și tu cu ceva din buzunarul tău”, spune el.

Care este riscul retrogradării la categoria junk?

„Categoria junk pentru România, pentru datoria României, e o notă acordată a datoriei României, și ar însemna că ar putea să urce dobăziile din nou mult mai sus. Problema cea mai mare și aici este, de fapt, cheia, ca să zic așa, ar fi să nu vină vreun șoc extern, să nu vină vreo criză sau să se adâncească, ceea ce vedem deja în zona euro. Germania să nu uităm, 2024 l-a încheiat în recesiune”, spune jurnalistul.

„Germania este în scădere economică. Dacă vedem o chestiune de genul, iar finanțatorii, creditorii României își retrag liniile de finanțare, în special cele pe termen scurt, atunci în limbaj civil „am pus-o”. Pentru că, dacă guvernul nu va putea să mai împrumute pe termen scurt în câteva zile și nu poate acoperi cheltuielile din rezervele pe care ele are, automat va trebui să treacă la tăieri, la sânge și s-ar putea ca ceea ce am văzut început în 2008, concretizat în 2010, pentru că atunci, ca și acum, au fost alegeri și a fost nevoie să mai fie o vreme generoși, s-ar putea, ca ceea ce am văzut atunci, să fie o joacă de copii față de ce ar putea să urmeze”, adaugă Botea.

Care este calendarul adoptării bugetului?

„Ar trebui ca proiectul de buget să vină undeva.. eu mă aștept, sincer, ca de obicei la Ministerul de Finanțe, să apară undeva vineri-seara. Vineri-seara lumea nu prea mai este cu gândul la buget.

Vrei să te duci în weekend, pleci la munte, pleci la mare, nu prea mai urmărești ce s-a întâmplat cu banii tăi. Și execuțiile bugetare de obicei le publică vineri-seara. Acum a fost o excepție”. spune el.

„A publicat miercuri seara execuția bugetară. Deci mă aștept bugetul să fie publicat vineri, sâmbătă să fie aprobat în Guvern, să vină în transparență decizională și să fie aprobat în Parlament pe repede înainte. În niciun caz nu va fi respectat acel termen de 30 de zile în transparență bugetară în care putem trimite sugestii”, continuă el.

Care este problema transparenței bugetare și riscul manipulării datelor?

„Important este să reducă acest deficit bugetar de la un 8,7%, cum vedem acum, până la 7% din PIB și foarte important, cum ai punctat și tu în introducere, să nu mintă. Guvernul României să nu mintă, să nu cosmetizeze bugetul, pentru că, cum ai spus și tu, deficitul pe care vedem nu este deficit cash, nu este un deficit ESA, pe care Comisia Europeană îl calculează și în funcție de angajamentele de plată pe care ți le-ai luat”, spune Botea.

„Ori, dacă tu ai făcut deficit de 9% din PIB, dacă tu mai ai angajamente de plată de încă 2-3% din PIB pe care le arunci în 2025, deja tu pleci cu un 2% din PIB și mai ai un spațiu de 5%. Ori, cu toate cheltuielile pe care le-ai, pur și simplu nu mai poți să faci față, să fie simplu”, conchide Botea.