Guvernul chinez continuă să emită obligațiuni, însă ar putea intra într-o „bulă”

• China vrea să emită obligațiuni guvernamentale de miliarde de dolari până la final de an.
• Piața de trezorerie ar putea intra într-o bulă care ar duce la criză, spun surse Financial Times.
• E decalaj mare între cererea și oferta de obligațiuni emise de Guvernul chinez.

China vrea să emită obligațiuni guvernamentale de miliarde de dolari până la final de an. Însă piața de trezorerie ar putea intra într-o bulă care ar duce la criză, spun surse Financial Times.

De ce?

Din cauza cererii mari, care a condus la o creștere a prețului obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani și, simultan, o scădere a randamentelor la sub 2,2%.

Banca populară a Chinei avertizează: o inversare bruscă a trendului ar putea amenința stabilitatea financiară a țării.

Datele din iulie arată că Guvernul Chinei mai are de emis cam jumătate din cota planificată pentru anul acesta, în titluri speciale ultra-lungi ale administrației locale și ale guvernului central. Mai mai urmează și alte emisiuni de până la 376 de miliarde de dolari.

Iar China are nevoie să emită titluri de trezorerie din cauza încetinirii economiei.

Mai exact, autoritățile se folosesc de împrumuturile din obligațiunile speciale ale guvernului local pentru proiecte și investiții. Banii generați de obligațiuni speciale de trezorerie cu termene foarte lungi se duc în stimularea economiei.

Dacă bursele nu-i ajută, investitorii cer obligațiuni

Slăbirea economiei și randamentele slabe de pe piața bursieră chineză au orientat investitorii către obligațiuni guvernamentale.

Iar China continuă cu emisiunile, însă e în alertă. Randamentul pe 10 ani ajunge la un minim istoric de 2,12% luna aceasta.

Nu e vorba de retail. Banca Populară a Chinei arată către fondurile de investiții de tip leverage, care se încarcă cu obligațiuni.

Și Băncile din China riscă să ajungă la „performanța” Silicon Valley Bank din SUA, dacă vor cumpăra trezorerie cu scadențe lungi și apoi ratele dobânzii se inversează, spun oficialii.

Asta se întâmplă când e surplus. Se produce decalaj între cerere și ofertă, care duce la creșterea prețurilor.

Analiştii spun că există şi un risc mai mare pentru stabilitatea financiară dacă curba randamentelor se aplatizează prea mult. Asta ar lucru ar pune presiune asupra capacităţii băncilor de stat din China de a obţine profituri.

Însă, pentru China, un model de politică monetară ca cel al Băncii Centrale a Japoniei sau al Reserve Bank of Australia s-ar putea să nu funcționeze și să ducă la instabilitate.