Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute: Toate măsurile care au fost introduse în România în ultima perioadă nu au adus sume suplimentare și asta se vede în încasările nete de la TVA

• Taxarea inversă este o măsură de simplificare a plății TVA.
• România aplică taxare inversă pentru sectoarele cu risc ridicat de fraudă.
• Biriș, The Tax Institute: TVA e doar un impozit, nu e un sistem filozofic.
• Biriș, avocat: Taxarea inversă elimină frauda.

Crizele nasc oportunități! Constat cu bucurie și mândrie profesională, că subiectul taxării inverse generalizate intră pe agenda decidenților noștri ca soluție pentru o reducere masivă a imensei fraude la TVA, adică 8,5 – 9 miliarde euro pe an, spune Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute.

Asta după ce primește din mai multe direcții un document distribuit în grupul de lucru al partidelor care negociază, cu rugămintea de a ajuta cu comentarii.

România aplică în prezent taxare inversă pentru sectoarele cu risc ridicat de fraudă: livrarea de deșeuri, pentru material lemnos, livrarea de imobile, certificatele de gaze cu efect de seră, cereale, energia electrică și gazul natural, telefoane mobile, laptopuri, console de joc.

Ce ar însemna generalizarea taxării inverse? „Ar însemna să avem același regim ca la achizițiile intracomunitare la tranzacțiile între companiile românești. Adică practic nu mai circule TVA-ul între firme”, explică Biriș.

Ce spune Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute?

„Asta m-am întrebat și eu în comentariile pe care le-am făcut la acel material, comentarii pe care le-am făcut publice, tocmai pentru că am considerat că este extrem de important în momentul de față să avem o discuție serioasă cu privire la încotro ne dorim să ducem țara, inclusiv prin colectare fiscală. Care sunt acele multe efecte negative?

Acum, cifra de 8,59 miliarde de euro, gaură la buget, nu este dată de mine, este dată de Comisie. E vorba de GAP-ul de TVA, conform ultimelor studii disponibile pe 2021 și 2022.

Toate măsurile care au fost introduse în România în ultima perioadă — mă refer la toate Ro-E, diversele astea, că e Ro-E-Factura, că e Ro-E-TVA, că e Ro-E-case de marcat, că e Ro-E-transport, mai ales care a devenit o fabrică de amendat contribuabili onești și nu de colectare suplimentară a TVA-ului — nu au adus sume suplimentare și asta se vede în încasările nete de la TVA. Nu au crescut, deși consumul a crescut în toată această perioadă.

Deci, la noi problema este alta decât problemele cu care se confruntă țările din vest, care au reușit, și nu numai, și vecinii noștri — și Bulgaria, și Ungaria, și Polonia, și Cehia — care și-au dus GAP-urile la medie sau chiar sub media europeană, care e undeva la șase și ceva la sută din TVA-ul teoretic colectabil. Deci, noi avem cu totul altă problemă. Noi avem o problemă de sistem care pare că nu funcționează. Nu pare, este evident că nu funcționează.

De-a lungul timpului am introdus toate măsurile pe care le-au introdus și alții, chiar unele mult mai dure. Să nu uităm, în 2010 am scos toate companiile românești din UE, obligându-le să se reînregistreze în Registrul Operatorilor Intracomunitar. În 2014-2015 am scos din piață companii pe motiv că nu justificau intenția și capacitatea de a desfășura activități taxabile, adică, pur și simplu, nu depuseseră un formular 088.

Am trimis mii de firme în penal. Am supraaglomerat organele de cercetare penală cu acuze că știau sau ar fi trebuit să știe că furnizorul furnizorului furnizorului ar fi furat TVA. Deci tot ce s-a făcut nu a avut niciun rezultat serios. Bine, a scăzut, că în 2009 GAP-ul a fost 49,5%. A ajuns undeva la peste 30%, dar, în toată această perioadă, toate statele cu care ne comparăm au scăzut mult mai mult GAP.

De ce? Pentru că n-au făcut ceva în plus față de ce am făcut noi. Tot ce am făcut noi, poate chiar am făcut mai mult, că noi am implementat Ro-E-factura prin derogare. Pachetul Vida de-abia acum câteva luni a fost aprobat și are termen de implementare. Noi l-am implementat. Și cu toate astea, încasările nu cresc.

Și atunci, e nevoie să ne uităm, zic eu, și aștept cu interes contra-comentariile la comentariile mele la nota prezentată de domnul deputat PNL de Constanța, domnul Huțucă. Aștept să văd comentariile. Pentru că ce am găsit în acea notă au fost doar foarte multe fracturi logice.

Adică multiple metode de… Care sunt alea? Adică discutăm așa, în principiu, generic? Sau ne uităm exact care sunt problemele? Iar eu am avut curiozitatea să mă uit pe structura consumului final. Pentru că, până la urmă, așa cum spuneam și în acea analiză, TVA-ul e un impozit. Nu e un sistem filozofic. TVA e un impozit pe consum și este venit la buget doar când e plătit de consumatorul final.

Consumatori finali cine sunt? Statul și instituțiile publice. Vă dați seama cât suntem de anormali. Ca noi, de la buget, să plătim TVA pentru achiziția de bunuri și servicii în speranța că acel TVA se va întoarce înapoi la buget? N-am putea să facem așa cum au făcut italienii, un fel de taxare inversă la B2G?

Iarăși, mai avem consum final în zona companiilor scutite fără drept de deducere — bănci, societăți de asigurări, școli, spitale — care nu cumpără fără factură. Deci ONG-uri, iar, nu cumpără fără factură. Iar, din consumul gospodăriilor, adică persoanele fizice, după ce dai la o parte utilitățile, retail-ul modern, îți mai rămâne undeva în jur de 10% din consumul final. Și presupun că jumătate din asta e evazionat, adică nu dau bon sau factură. Nu-ți rămâne decât 5. Unde e diferența până la peste 30? E în B2B.

Iar, de vreme ce noi avem un sistem care funcționează în tranzacțiile intracomunitare — taxarea inversă — de vreme ce avem un sistem care a funcționat și funcționează pe bunurile cu risc — cereale, fier vechi, mai nou, telefoane mobile și calculatoare peste 5.000 de euro — de ce să nu folosim acest instrument și să-l generalizăm? Nu de la zero, că din păcate sunt prea mulți care își pun cheltuielile personale pe firmă, dar, similar cu ce avem acum la telefoane mobile și calculatoare și care funcționează.

Că de? A fost un mare sistem de fraudă care a fost eradicat în felul acesta prin 2016. Eram secretar de stat când a fost adoptată măsura. De ce să nu apelăm la soluții care… Altele! Nu alea care vedem că nu funcționează.

Mă opresc aici”, spune el.

„În primul rând, să spunem că niciun stat din UE nu are problema noastră. Acea directivă… Adică noi ne uităm… Media e la 7%, medie pe care o stricăm și noi. Sunt puține, foarte puține state europene, în general mici. Cred că una din țările baltice are în jur de 20. Toate celelalte s-au dus la 10, 8, 7, 1, 2%. Deci, ei nu au problemele noastre.

În al doilea rând, ca să aplici taxarea inversă generalizată, îți trebuie o derogare de la comisie. Derogări care nu au putut fi obținute de-a lungul timpului din cauza faptului că sunt două state. Franța, birocrația, că nu. Taxarea inversă elimină foarte mult din birocrația asociată combaterii fraudei. Și Italia, că de, mafia, care se opun din principiu. Mai sunt vreo câteva care nu sunt de acord cu taxarea inversă din cauza că ei și-au rezolvat problemele și nu vor să facă experiment.

Acum, directiva din 2018, că n-a fost din 2017, a fost obținută de Ministrul de Finanțe Czech. Practic, a început în 2016, în ianuarie, cu o cerere de proiect pilot care nu i-a fost aprobată. Eu atunci am schimbat împreună cu Ministrul Anca Dragu poziția României pe taxarea inversă, susținem, în principiu, dar ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibile efecte adverse. Ceea ce în Bruxelles înseamnă că nu susții. Noi susțineam fără rezerve. Ne-am și întâlnit atunci cu Ministrul de Finanțe Czech ca să-i explicăm că vom avea și noi nevoie de ajutor dacă trece cererea lui.

În seara ECOFIN-ului a fost campanie de presă împotriva mea că sunt regele offshore-ului din guvern. Că de. Se speriaseră unii că s-ar putea să iasă. După care, directiva din 2018, care s-a lungit foarte mult față de 2016, a fost obținută de Babis. După ce a amenințat ECOFIN-ul în iunie că o să dea veto pe antitaxă avoidance-directive a președinției olandeze făcută ca reacție la Panama Files și s-a atins un compromis în momentul în care directiva respectivă, 2057, dacă nu mă înșeală memoria, a intrat în vigoare.

Czech își rezolvase cea mai mare parte din problemă. În plus, condițiile de aplicare a directivei, limitarea în timp și facturi doar peste 17.500 de euro nu o mai ajutau. Au obținut derogarea, dar n-au mai implementat măsura. Ceea ce e contrar celor susținute în acea notă, că n-a fost eficientă. Nu, n-au aplicat-o. N-au mai aplicat-o pentru că nu mai avea sens, își rezolvaseră problemele. Dar noi nu suntem în stare să le rezolvăm.

De ce? Că portul Constanța, că raiul evazioniștilor din Ilfov, că raiul evazioniștilor din Prahova, că raiul evazioniștilor de pe unde mai e. De-aia avem nevoie de măsuri care să practic… Ce face taxarea inversă? În B2B, banii circulă precum apa în natură, de la cumpărător la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător. E doar cash flow. Deci, ne închipuim așa: o mare conductă pe care circulă tot timpul miliarde. La conducta asta, unii au înțepat și au dat gaură. Și fură miliarde anual. 8, 9, câte ori fi.

Ce face taxarea inversă? Lasă să circule… Nu mai circulă banii între firme. Circulă înregistrările contabile. Alea nu le poți fura. Este ca și cum ai pune la capătul conductei un robinet și închizi conducta la care s-au umflat hoții. Asta face taxarea inversă. Evident că are și unele dezavantaje. Dar hai să vedem care ar fi alea.

Că ANAF-ul nu e stare astăzi și Ministerul de Finanțe și Parlamentul prin Comisia de Buget Finanțe nu e stare să ne spună care e structura GAP-ului. Adică pe unde suntem furați. De-abia în februarie, ministrul Barna a anunțat un parteneriat cu UBB și ASE să calculeze structura GAP-ului.

Ar mai fi o problemă pe termen foarte scurt. Și anume, faptul că se creează un deficit de finanțare. Cât e deficitul ăla de finanțare? Eu am întrebat cât este soldul TVA-ului negativ din deconturile companiilor, fie cerut la rambursare și nerambursat fie, recerut la rambursare. La întrebarea asta n-am primit răspuns. Că nu se știe.

Păi cum putem să vorbim de probleme când noi nu știm cât e soldul? Că dacă am știt cât e soldul am putea să venim cu soluții. Dar, există așa o hotărâre, o determinare în păstrarea status qvo-ului de care beneficiază marii hoții ai țării ăștia. Deci nu știu nimic, dar în schimb critică tot”, adaugă el.